PSnews

Ultima Oră

Avertisment de la Administrația Prezidențială: O nouă criză financiară ne pune la pământ

cosmin-marinescu-adm-prezidentiala-
caleaeuropeana.ro

România se laudă cu cea mai mare creștere economică din UE, dar aceasta este nesustenabilă și extrem de periculoasă în perspectiva unei noi contracții economice la nivel regional sau global.

Susținută de un consum accentuat de politici pro-ciclice, creșterea economică din România ar putea avea un efect devastator în cazul unei noi crize, avertizează Administrația Prezidențială, prin vocea consilierului  Cosmin Marinescu, prezent joi, 18 mai, la conferinţa Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), organizată de ELEC România şi Finmedia, cu sprijinul Guvernului României şi a Băncii Naţionale a României (BNR).

„Dacă ar trebui să învăţăm ceva din criza economică recentă, ar fi, cel mai probabil, ideea că politicile pro-ciclice, de care şi România s-a lăsat sedusă, fac mai brutală căderea şi mai dureroasă redresarea. De aceea este important să discutăm deschis, dacă şi pentru ce merită să facem deficite mari tocmai atunci când ne merge bine din punct de vedere economic, în loc să ne păstrăm spaţiu fiscal pentru vremurile grele, când expansiunea economică se va epuiza”, a explicat Marinescu, citat de News.ro.

Pentru moment, datele provizorii furnizate de INS dau o creștere economică de 5,7%, dar prognozele experților Comisiei Europene și ale FMI fac referire la un avans de doar 4 procente pe care economia României îl va bifa în acest an.

Totodată, intenția guvernului PSD de a aplica o serii de politici populiste, în special în sfera salariilor personalului din instituțiile publice, crește riscul depășirii țintei de deficit bugetar de 3% din PIB asumată de România cu partenerii europeni.

Prognoza guvernului în acest sens face referire la un deficit bugetar de 2,99%, dar pericolul depășirii plafonului maxim rămâne una reală, după cum reclamă analiștii economici, iar o creștere a nivelului de cheltuieli bugetare fără ca acestea să se reflecte în investiții ar putea avea, în mod ironic, un efect invers tocmai asupra puterii de consum a românilor, prin creșterea inflației fără a avea o bază sustenabilă în întreținerea creșterii economice.

O influență negativă asupra PIB-ului României o poate avea și balanța comercială negativă înregistrată în acest moment, după cum susține și senatorul PNL Florin Cîțu. „Atunci când importurile sunt mai mari decât exporturile, balanța comercială este negativă. Asta influențează PIB-ul negativ, nu pozitiv și înseamna că valuta iese din țară și nu intră”, a semnalat parlamentarul liberal.

De altfel, acesta atrage atenția și asupra unui alt fenomen cu efecte periculoase asupra evoluției economice pe termen mediu a României.

„Cresterea economica reala este data de diferenta dintre cresterea economica nominala si rata inflatiei pentru toate preturile din economie. cresterea economica reala din ultimii ani nu a insemnat neaparat mai multa productie ci preturi mai mici. PIB nominal nu a avut o dinamica in crestere, au scazut doar preturile nu a crescut productia”, reclamă senatorul Cîțu.

În același timp, economia României a manifestat o dependență majoră de împrumuturi, din momentul declanșării crizei financiare din 2008 și până în prezent rata de îndatorare a țării crescând de 3,5  ori, în ultimii opt ani adaugându-se la  datoria publică încă 45  miliarde euro.

În orice caz, consilierul prezidențial pe probleme economice Cosmin Marinescu vede o problemă în adoptarea unui model de guvernare bazat pe un deficit bugetar ridicat.

„Cifrele arată că aproape întreaga creştere economică din ultima perioadă se bazează pe aportul consumului, fapt explicabil pe fondul politicilor pro-ciclice, care susţin cererea agregată prin scăderea impozitării indirecte şi creşterea cheltuielilor salariale.Cum procedăm, optăm pentru politici facile, care oferă în general beneficii pe termen scurt, sau alegem politici corecte, care înseamnă beneficii durabile, dar şi unele costuri? De aceea, este important să înţelegem cât din politica economică este doar politică şi cât este economie”, apreciază Marinescu.

În ceea ce privește procesul de aderare al României la zona euro, Cosmin Marinescu este de părere că adoptarea monedei unice poate fi făcută înainte de îndeplinirea în totalitate a standardelor uniunii monetare de pe continent.

„A fi în afara zonei euro nu mai înseamnă şi deplina independenţă a politicii monetare, de vreme ce suntem, aproape ombilical, interdependenţi faţă de piaţa comună, prin comerţul exterior, investiţii şi fluxuri de capital, precum şi prin obiective fiscal-bugetare. În acest sens, fie că luăm ca reper zona euro – integrată instituţional, fie OCDE – integrată aspiraţional, ne găsim, de fapt, în aceeaşi paradigmă a interdependenţei”, a explicat reprezenatantul Administrației Prezidențiale.

 

 

 

 

 

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi