ANALIZA De ce România nu are candidat de stânga pentru Președinție?

Sociologia politică împarte sfera electoratului în două zone: electoratul de stânga –  caracterizat prin emotivitate și votanții de dreapta – caracterizați de raționalitate, cel puțin teoretic.

Transferând această teorie în contextul politicii românești dâmbovițene și, mai exact, în cel al luptei pentru prezidențiale, electoratul de stânga, caracterizat de politici sociale, este reprezentat de PSD și candidatul Victor Ponta.

Zona politică de dreapta, care are o abordare rațională asupra funcționării statului și a aspectelor economice, este reprezentată de mai multe partide: PNL, PDL, PMP, PLR, UDMR, fiecare dintre aceste formațiuni politice susținând câte un candidat în cursa pentru prezidențiale. Ba mai mult, nu mai puțin de trei oameni politici de dreapta și-au anunțat candidatura la alegerile prezidențiale ca independenți, tot cu discurs bazat pe temele de dreapta.

Astfel, cu aproximativ două luni înainte de alegerile prezidențiale sunt nu mai puțin de șapte candidați de dreapta și doar unul de stânga.

Deci, în aceste condiții, Victor Ponta ar fi unicul beneficiar al electoratului stângist, acoperit de PSD, în timp ce electoratul de dreapta se va împărți în șapte părți, motiv pentru care fiecare dintre cei șapte candidați – Klaus Iohannis (ACL PNL-PDL), Monica Macovei (independent), Călin Popescu-Tăriceanu (PLR), Cristian Diaconescu (independent), Elena Udrea (PMP), Kelemen Hunor (UDMR) sau Ioan Ghișe (independent) – se vor lupta pentru fiecare vot al cetățenilor cu convingeri de dreapta.

Surpriza intervine însă în momentul în care acordăm puțină atenție discursurilor prezidențiabililor și mesajelor pe care aceștia le transmit. Dacă prezidențiabilii de dreapta se axează pe mesaje dedicate strict electorilor orientați spre dreapta, Ponta introduce prin comunicările sale publice o serie de teme cu impact mai degrabă tot asupra votanților de dreapta. Astfel, candidatul PSD propune soluții pentru consolidarea independenței justiției, reducerea unor taxe, integrarea în Uniunea Europeană și absorbția fondurilor europene, precum și rezolvări pentru problemele minorităților etnice.

Ba mai mult decât atât, măsurile propuse de Guvernul Ponta sunt, în mare parte, unele de dreapta. Cea mai importantă dintre acestea, precum și cea mai controversată, este  proiectul de lege privind reducerea CAS cu cinci procente. Efectele rezultate de aici pot duce la crearea unor noi locuri, dar și la stimularea mediului de afaceri.

Aceasta nu este singura măsură prin care Ponta și-a atras câteva voturi din partea electoratului de dreapta. Scăderea TVA-ului, dar și eliminarea impozitării pentru profitul reinvestit bat în aceeași direcție. O altă măsură care cântărește foarte mult în ochii votanților de dreapta este schimbarea abordării asupra restituirii proprietăților confiscate de regimul comunist foștilor proprietari. Deci, așa cum declara chiar el, Ponta pare „mai liberal decât Iohannis”.

În aceste condiții, Victor Ponta, care are deja asigurate voturile electoratului social-democrat, va reuși, prin discursurile sale și măsurile luate de Guvernul pe care îl conduce, să capteze și alegătorii care se simt nereprezentați sau neconvinși de Klaus Iohannis, Elena Udrea, Cristian Diaconescu sau Monica Macovei și rezonează cu abordările de dreapta pe care le propune candidatul PSD.

Toate aceste lucruri fac ca Victor Ponta să nu fie un candidat de stânga autentic. Dincolo de partidul pe care îl reprezintă și de a cărui susținere se bucură, Ponta este o apariție mai degrabă de dreapta. Imaginea tânără, activă și temele abordate în discursurile sale îi poate stingherii pe candidații auto-intitulați de dreapta.

Dacă vorbim de cifre, putem urmări rezultatele de la alegerile europarlamentare din această primăvară. Prin rezultatele obținute, PSD-UNPR-PC, forțele de stânga care îl susțin pe Victor Ponta, au demonstrat că au capacitatea să îi asigure acestuia cel puțin 38% din voturi. Pe de altă parte, PNL, PDL și PMP abia au reușit să adune împreună  aproximativ 33%, în situația în care au candidat separat. În aceste condiții, în care electoratul de dreapta este fragmentat în mai multe părți din cauza scandalurilor dintre candidați, există posibilitatea ca o mare parte din acești votanți să opteze pentru Victor Ponta și să îi asigure scaunul de la Cotroceni.

Astfel Ponta are deja propriul lui electorat – cel de stânga – căruia i se va alătura și segmentul decisiv al electoratului de dreapta, de care candidatul PSD are  nevoie pentru a câștiga prezidențialele. Electoratul de dreapta care va vota cu Ponta este o fâșie de care Iohannis, Udrea, Macovei și ceilalți vor fi privați în competiția electorală și pe care nu vor putea suplini din nicio altă parte. Motivul este acela că, prin discursurile lor, aceștia nu pot mușca din felia lui Victor Ponta, pentru că electoratul de stânga îi este fidel acestuia, mai presus de prezența unor politici liberale promovate de el, iar electoratul de dreapta cules de Ponta este unul profund nemulțumit de aceste nume.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: