PSnews

Ultima Oră

Avertisment greu de la UE. Cîțu: Oricum am da-o, alegerea este proastă! EXCLUSIV

rnews.ro

Dincolo de efuziunile președintelui Comisiei Europene de joi, manifestate la adresa politicienilor români, o știre a trecut aproape neobservată: instituția condusă de către Jean-Claude Juncker și-a temperat entuziasmul în ceea ce privește creșterea economică a României, ba chiar a lansat avertismentul că indicatorii s-ar putea înrăutăți în viitorul apropiat.

CITIȚI ȘI: Zâmbetele lui Juncker ascund o realitate sumbră: UE nu vede cu ochi buni economia României

În acest context, redacția PSnews.ro a stat de vorbă cu Florin Cîțu (vicepreședintele PNL al Comisiei de buget-finanțe din Senat), pentru a vedea în ce măsură este justificat pesimismul .

La rândul lui, senatorul PNL i-a dat dreptate Uniunii Europene, atrăgând atenția că Legea salarizării unitare (în forma în care a fost prezentată de către guvernul Sorin Grindeanu) constituie principalul factor de risc pentru stabilitatea macroeconomică a României. Concret, liberalul a apreciat că, „oricum am da-o, alegerea este una proastă”, guvernanții fiind obligați să taie fonduri dintr-un sector sau altul dacă vor să păstreze stabilitatea. Mai mult – acuză PNL-istul -: în ciuda așteptărilor generale, Ministerul Finanțelor dă dovadă de „haos” în gândire, iar parlamentarii puterii tratează problema salarizării într-o manieră „heirupistă”.

„Tonul lor (al CE – n.r.) s-a schimbat în momentul în care a apărut Legea salarizării. Înainte să avem această Lege a salarizării, Comisia Europeană încă era puțin mai optimistă, iar FMI-ul era și el optimist (chiar dacă moderat). Acum, a apărut Legea salarizării unitare, despre care știm că impactul pentru 2018 este de 1,5% din PIB (deci un deficit de 4,5% din PIB în acest moment). Iar acesta este cel mai bun scenariu al Ministerului Finanțelor Publice!

Este clar că, în acest moment, Legea salarizării unitare este cea care reprezintă riscul major pentru stabilitatea economică. Asta nu înseamnă, însă, că nu trebuie să crești salariile! Dar modul în care o fac cei de la Guvern – fără să fie niciun fel de legătură cu reforma sistemului public (de exemplu), ci creșteri salariale doar așa, din pix – arată că stabilitatea economică a României va reprezenta costul pentru această lege. Pentru că – după cum vedem până acum – impactul o să fie major pentru major, iar ca să păstrăm echilibrul va trebui să tăiem de undeva. Și, dacă tăiem de la investiții, clar ne punem în pericol viitorul economic; dacă nu tăiem de la investiții, punem în pericol stabilitatea macroeconomică, pentru că vom avea un deficit foarte mare. Deci, oricum am da-o, alegerea este una proastă.

Avem sistemul ăsta heirupist (să facem lucrurile de urgență, fără un impact calculat), Ministerul de Finanțe a venit cu mai multe variante… Totul este un haos, în loc să stăm și să facem un lucru bun. OK: am stat atâția ani fără să avem o Lege a salarizării unitare. De ce să facem una care să distrugă tot ceea ce s-a acumulat în ultimii ani în materie de stabilitate economică? Aici nu înțeleg eu de ce această grabă.

De-asta vă spun că este un haos: Ministerul de Finanțe ia în calcul scenariul în care contribuțiile sunt trecute de la angajat la angajator (și astfel arată un impact mai mic al Legii salarizării unitare), dar nu ia în calcul faptul că impozitul pe venit scade la 10% și chiar la zero la sută pentru anumite salarii – ceea ce ar crește impactul bugetar. Deci este mult politicianism în spatele acestei legi. De la niște oameni precum cei din Ministerul de Finanțe te-ai aștepta să vină cu soluții totuși mai puține politicianiste, care să ofere o imagine cât mai transparentă.

Am avut astăzi comisie, de exemplu, și a trecut foarte repede. Totul se face rapid în Senat: au luat raport de la comisia de fond (cea de muncă), vin în plen și la revedere – au trecut. Deci mi se pare că grăbim lucrurile degeaba”, a declarat Florin Cîțu pentru PSnews.ro.

Pe de altă parte, economistul a contrazis îngrijorările Comisiei Europene cu privire la riscul inflației din România, dar a scos în evidență un risc mai mare: acela al stagflației (stagnarea economiei sau creștere lentă, concomitent cu menținerea inflației și a șomajului la niveluri înalte).

„Aici eu am o părere puțin diferită de Comisia Europeană. Nu văd pericolul inflației în acest moment. E adevărat: presiunea pe resurse (în special din cauza creșterilor salariale) este mai mare, dar nu văd chiar imediat creșterea inflației. Chiar și Banca Națională a României – din câte am văzut în ultima ei analiză – spune că inflația este sub așteptările BNR. Despre inflație o să vorbim când o să avem o situație mult mai dificilă: să avem un fel de stagflație – adică să se adune toate presiunile asupra economiei, iar atunci să explodeze și prețurile, pentru că s-au acumulat tensiuni în sistem. Este ceea ce s-a întâmplat prin anii ’70 în economia Statelor Unite. Aici zic eu că este marele pericol: să ai stagflație – adică să ai și recesiune, și o rată mare a inflației. Este mult mai mare decât pericolul inflației, pe care nu-l văd imediat”, a punctat Cîțu.

Ultima problemă discutată cu vicepreședintele Comisiei de buget-finanțe din Senat s-a referit la ipoteza unei Europe cu două sau mai multe viteze și un risc general pe care respectivul scenariu l-ar aduce pentru România: acela în care politicienii autohtoni, odată ieșiți de sub ochiul vigilent al Bruxelles-ului, să înceapă a-și face de cap. La rândul lui, Florin Cîțu a subliniat că un astfel de risc nu poate fi exclus, parlamentarul avertizând că, într-un atare context, România are șanse să revină la epoca Adrian Năstase.

„Asta este o sabie cu două tăișuri. În primul rând, nu știu ce înseamnă Europa cu două viteze, pentru că și acum noi nu suntem în Schengen, deci nu avem, de exemplu, controlul Băncii Centrale Europene, dar e adevărat că adoptăm toate directivele și le transpunem în legislația internă, ca toți ceilalți.

Nu văd ce ar însemna o Europă cu două viteze, dar mie mi-este frică – având în vedere clasa politică din România – că ar fi mult mai rău să scăpăm de ochiul vigilent al Uniunii Europene. Cel puțin de rușine (dacă nu din interes pentru România), politicienii au mai făcut câteva lucruri, au mai mișcat câte puțin pe ici, pe colo. Dacă Uniunea Europeană ne aruncă la margine și ne lasă la voia politicienilor din România, este clar că nu vom progresa, nu vom mai face reforme… Chiar și așa, de când am intrat în Uniunea Europeană, reforme în ceea ce privește eliberarea economiei de stat au fost oprite: nu s-a mai privatizat nimic; din contră: am iertat arieratele companiilor, statul acum vrea să vină să cumpere, să se implice mai mult în sectorul privat (deci dă cumva înapoi).

Așadar, scenariul pe care mi-l spuneți (cu Europa care să nu ne mai țină sub ochiul vigilent) este un scenariu de coșmar, pentru că am reveni la o Românie a anilor 2000-2004 și vă aduceți aminte cum era atunci România (chiar până în 2007): nu eram cei mai înnebuniți după reforme, nu eram noi cei care voiam să avansăm în această direcție… Deci eu sper să nu ajungem acolo. Și totuși, e un scenariu plauzibil, dar sper că ne-am maturizat în ultimii ani și că actuala clasă politică înțelege că avem nevoie să fim sub… nu i-aș spune «ochiul vigilent», dar cel puțin sub ghidarea Uniunii Europene, prin reforme”, a opinat Cîțu.

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi