PSnews

Ultima Oră

Balcanii de Vest, în război comercial. Marea șansă vine de la UE EXCLUSIV

Europeanwesternbalkans.com

Balcanii de Vest se află din nou în război. De data aceasta, nu este vorba despre confruntări militare, ci comerciale. Vedeți mai jos care este marea șansă a Serbiei și celorlalte țări din regiune ce vine dinspre Uniunea Europeană.

După aderarea Croației la Uniunea Europeană, această țară din Balcanii de Vest a început să crească taxele de import pentru vecinii ei din afara spațiului comunitar. În acest an, a venit rândul importurilor de fructe și legume din Serbia, Muntenegru, Croația și Bosnia-Herțegovina.

În urma unei creșteri drastice a taxelor de import a acestor produse agroalimentare, reprezentanți ai guvernelor celor patru țări s-au reunit la Sarajevo, capitala Bosniei-Herțegovina. În rezultatul întâlnirii, cele patru țări au înaintat un ultimatum autorităților de la Zagreb, cerându-le să scadă taxele, alternativa fiind o blocadă comercială, notează marți, 8 august, portalul de știri politice de la Belgrad Politika.rs.

Acțiunile Croației arată în ce măsură formatorii de politici din regiune nu înțeleg economia și cât de mult se îngrijesc aceștia de propriile lor bugete sau de bugetele prietenilor lor, și nu de a se asigura că cetățenii au acces la produse de calitate la cele mai accesibile prețuri”, a declarat miercuri, 9 august, un fost ministru al agriculturii din Serbia, Goran Živkov, citat de site-ul din provincia autonomă Voievodina a Serbiei Autonomija.info.

În urma presiunilor făcute de cele patru țări balcanice asupra Croației, Zagrebul oficial a început să dea semne că ar fi dispus la negocieri, comunicarea dintre guvernele Croației și ale celorlalte state din regiune. Cel puțin la nivelul discuțiilor telefonice dintre oficialii croați și cei sârbi, bosniaci, muntenegrini și macedoneni, situația pare să se îmbunătățească.

Efectele extinderii UE: relațiile comerciale dintre Croația și vecinii ei din sud și est se află în declin

Ca în orice redimensionare comercială regională în care unul dintre actori este un nou membru al UE, iar cel puțin alt actor este în afara spațiului comunitar, există atât câștiguri, pe de o parte, cât și pierderi, pe de altă parte. Croația își orientează comerțul către vest, luând măsuri guvernamentale de integrare în spațiul comercial al UE, la care a aderat în 2013.

În același timp, Zagrebul își privează cetățenii din păturile sociale mai puțin înstărite de posibilitatea cumpărării produselor agroalimentare mai ieftine din Serbia, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina și Macedonia, pe care până la mijlocul anului trecut, 2016, nu-și pusese problema să le importe pe larg de la vecinii ei din afara Uniunii Europene, în special de la Serbia. Aceasta din urmă se învecinează cu Croația prin provincia autonomă sârbă Voievodina.

Croația versus Serbia, Bosnia-Herțegovina, Macedonia și Muntenegru – ”capra vecinilor” în comerț

Din perspectiva angajamentelor Bruxelles-ului pentru integrarea europeană a celorlalte state din Balcanii de Vest în afară de Slovenia (membră din 2004) și Croația, a 28-a țară a UE, neînțelegerile dintre țările balcanice nu sunt deloc încurajatoare. În loc să se comporte ca o interfață de extindere a valorilor și modelului politic și administrativ european în Balcanii de Vest, teatrul unui sângeros și tragic război pe tot parcursul ultimului deceniu al secolului XX și a nenumărate tensiuni politice și sociale de atunci și până acum, Croația își folosește noile instrumente de politică externă pe care calitatea de membru UE i le oferă pentru a-și regla conturile cu inamicul tradițional, Serbia, și cu țările din jur care, din perspectiva propriilor interese, se pot aduna uneori în spatele Belgradului pentru a înfrunta Zagrebul, așa cum se întâmplă în prezent.

Din această perspectivă, există probabilitatea ca autoritățile croate să construiască în următorii ani o politică externă pe zona balcanică de natură să pună serios probleme Serbiei în drumul ei de a deveni țară membră a Uniunii Europene.

Cum se descurcă Serbia în procesul de negocieri pentru aderarea la UE și ce ar putea câștiga pe termen lung din actuala confruntare cu Croația

Serbia a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană în 2009, a devenit țară candidată pe 1 martie 2012 și a început în mod oficial negocierile de aderare în marja primei Conferințe Interguvernamentale  UE-Serbia ținută la Consiliul European de la Bruxelles pe 21 ianuarie 2014. Serbia a finalizat deja discuțiile privind 2 din cele 35 de capitole ale tratatului de aderare la UE, pe marginea altor 10 capitole negocierile având loc în prezent.

Din cele 35 de capitole ale tratatului negociat cu Comisia Europeană, Serbia a făcut, deocamdată, printre cele mai slabe progrese în Agricultură și Dezvoltare Rurală, evaluarea acordată în prezent de Comisia Europeană fiind ”un anumit nivel de pregătire” (some level of preparation), conform Wikipedia. În aceste condiții, nu este exclus ca măsurile Croației de a crește taxele de import la fructele și legumele din Serbia să aibă un efect pozitiv asupra agriculturii și industriei alimentare din această țară, pe termen mediu și lung, responsabilizându-i pe producătorii și comercianții sârbi și determinându-i să ridice atât nivelul calității producției finite, cât și pe cel al condițiilor de transport și comercializare în spațiul economic al Uniunii Europene care începe la frontiera dintre Croația și celelale țări din fosta Iugoslavie.

Ce fac celelalte țări din Balcanii de Vest în relația lor cu Uniunea Europeană

Dintre celelalte țări implicate în recentul conflict comercial cu Croația, Macedonia este candidată oficială la integrare în UE din 2014 după ce a depus cerere în 2005, dar încă nu a început negocierile, informează Wikipedia.

Bosnia și Herțegovina, țara din Balcanii de Vest cea mai afectată de războaiele iugoslave din anii 1990, a devenit membru asociat al UE în 2015, depunându-și cererea de aderare în februarie 2016. Pe 9 decembrie 2016, Bosnia și Herțegovina a primit chestionarul de accedere de la Comisia Europeană și își negociază în prezent confirmarea drept candidat oficial la aderare, urmând ca apoi să fie deschise pentru negocieri capitolele din tratatul de aderare, potrivit Wikipedia.

În schimb Muntenegrul stă cel mai bine dintre toți vecinii balcanici în negocierile de aderare cu Comisia Europeană. Acest stat a fost declarat drept candidat la integrare în 2010, a început negocierile în 2012, are negocieri în desfășurare la peste două treimi din capitolele de aderare și data vehiculată în prezent pentru aderarea sa la UE este 1 ianuarie 2022, conform Wikipedia.

Aderarea tuturor țărilor din fosta Iugoslavie la Uniunea Europeană într-un orizont de timp de până la sfârșitul deceniului următor (2030) va fi de natură să calmeze conflictele dintre acestea și să închidă definitiv rănile sociale create de războiul pan-iugoslav din 1989-1999 care își manifestă și acum, peste decenii, reverberațiile sub forma conflictelor economice și comerciale regionale.

 

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi