PSnews

Ediția de București

Ce se ascunde în spatele amenzii primite de Firea. Plan de milioane, amânat la nesfârșit EXCLUSIV

Gabriela Firea
gabriela-firea.ro

De câte ori nu ați înjurat Bucureștii, pentru aspectul lor înghesuit și strident-pestriț, unde se pot vedea, de exemplu, vile ridicate în spații înguste (în care abia ar încăpea o mașină) sau trotuare „mâncate” de lăcomia cuiva care și-a mutat gardul, ori de case lăsate fără lumină din cauză că un rechin imobiliar a turnat acolo un bloc? Dar monștri de sticlă și de metal turnați lângă monumente istorice (cum este cazul, de exemplu, la Cathedral Plaza)? Să nu uităm nici binecunoscutele periferii Popești-Leordeni și Prelungirea Ghencea, unde mergi mai repede pe jos decât cu mașina și unde oamenilor efectiv le ajung dejecțiile la nas, din cauză că dezvoltatorii au construit haotic, negândindu-se să păstreze o lățime de bun-simț a carosabilului ori să tragă o canalizare decentă.

Un caz cât se poate de actual

Toate problemele de felul celor semnalate mai sus țin de planificarea orașului, iar în termeni tehnici această planificare se raportează la un plan: Planul Urbanistic General (PUG), detaliat prin Planuri Urbanistice Zonale (PUZ), care la rândul lor sunt explicitate prin Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD).

Problema PUG-ului bucureștean este cu atât mai actuală, cu cât Primăria Municipiului București a fost amendată săptămâna trecută cu o sumă lunară mai mare chiar decât salariul Gabrielei Firea, din cauză că PMB și Consiliul General al Municipiului București (CGMB) nu au pus în aplicare hotărâri judecătorești irevocabile, potrivit Cetățeanul.net. Mai precis, publicația a arătat cum arhitectul-șef al Capitalei, Adrian Bold, și Direcția Juridică din Primărie refuză, de ani de zile, să le ofere reparații unor bucureșteni, ale căror terenuri proprietate privată au fost încadrate abuziv drept spații verzi publice. Iar sursa problemelor a fost chiar modul haotic în care a fost întocmit cel mai recent Plan Urbanistic General.

Cei care sunt familiarizați cu detaliilte tehnice și cu istoria Planului Urbanistic General din 2000 până în prezent (fiindcă în anul 2000 a fost elaborat cel mai recent PUG) pot trece peste următoarele trei intertitluri.

Ce este acela un PUG?

Pe scurt, un plan urbanistic general se referă la viziunea de dezvoltare a unui oraș (de regulă pe 10 ani). Înainte să citiți detaliile legislative de mai jos, vă spunem doar atât: gândiți-vă cum arăta Bucureștiul în 2000 (anul elaborării ultimului PUG) și cum arată acum!

Tehnic vorbind, conform normelor metodologice (în vigoare din martie 2016) de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, PUG-ul „cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni de regenerare urbană”.

„Aceste zone vor fi delimitate pe limite cadastrale și vor cuprinde zone omogene din punct de vedere funcțional, ce necesită implementarea unor operațiuni integrate, caracterizate de una sau mai multe dintre următoarele situații:

a) zone centrale;

b) zone istorice;

c) zone construite protejate;

d) zone din mari ansambluri de locuit;

e) zone locuite de comunități defavorizate, inclusiv așezări informale

f) zone de reconversie funcțională:

– situri industriale dezafectate;

– situri militare dezafectate;

– situri cu infrastructuri majore dezafectate”, mai arată textul normelor metodologice.

Aceleași norme metodologice prevăd că „planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice propuse prin planul de urbanism general evidențiază acțiunile, denumirea investițiilor, valoarea estimată a acestora, sursele posibile de finanțare, etapizarea realizării investițiilor, stadiul implementării acestora la momentul realizării programului și părțile responsabile de implementare”.

Potrivit aceluiași act normativ, „conținutul planurilor urbanistice generale este format din piese obligatorii și opționale și este diferențiat în funcție de complexitatea problematicii generată de categoria unităților administrativ-teritoriale, respectiv urbane sau rurale, numărul de locuitori și încadrarea în rețeaua de localități, stabilită prin Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național”.

La rândul ei, Legea 350/2001 stipulează că un PUG „cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:

a) stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al localității;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

c) zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație;

d) delimitarea zonelor afectate de servituți publice;

e) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

f) stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice;

g) formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor;

h) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate”.

De asemenea, Planul Urbanistic General „cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la:

a) evoluția în perspectivă a localității;

b) direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu;

c) traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean”.

Aceeași lege (la art. 46, alin. 1) mai arată că PUG-ul „are caracter director și de reglementare operațională”, iar „fiecare localitate trebuie să întocmească Planul urbanistic general, să îl actualizeze la 5-10 ani și să îl aprobe, acesta constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare”.

Partea interesantă este că articolul de mai sus a fost modificat prin Legea 303/2015, astfel: Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungește o singură dată, pe bază de hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general, dar fără a se depăși 10 ani de la data depășirii termenului de valabilitate”.

Pe de altă parte, art. II din legea de acum doi ani prevede că „termenul de valabilitate a planurilor de urbanism generale elaborate și aprobate până în anul 2003 poate fi prelungit prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București până la data aprobării, în condițiile legii, a noii documentații de urbanism, dar nu mai târziu de 30 decembrie 2018”.

București – capitala amânărilor și a provizoratului. Firea nu se grăbește

Am subliniat partea cu anii, întrucât ea ne aduce în realitatea concretă a municipiului București.

Cel mai recent PUG a fost aprobat de către Consiliul General prin hotărârea de pe 21 decembrie 2000, în mandatul de primar general al lui Traian Băsescu. El avea valabilitatea de 10 ani și a fost prelungit în mod repetat, ultima oară în mandatul de edil interimar al lui Răzvan Sava (până pe 30 decembrie 2018), conform Agerpres.

Așadar, actuala administrație generală, condusă de către Gabriela Firea, are datoria să aprobe noul PUG până la data sus-menționată. Până una-alta, Capitala supraviețuiește cum poate, adoptând soluția provizorie (ba chiar putem spune „de cârpoceală”, ținând cont de aspectul orașului) concretizată în Planuri Urbanistice Zonale. Potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001, un PUZ „cuprinde reglementări specifice detaliate pentru zona studiată, conform prevederilor legii, structurate în piese scrise și desenate”. Pe scurt, aceste PUZ-uri reprezintă concretizări ale PUG-ului.

Gabriela Firea nu se grăbește defel pentru elaborarea noului Plan Urbanistic General, chiar dacă anul terminal bate la ușă. Pe 1 februarie, primarul PSD a dat ca termen evaziv sfârșitul lui 2017 pentru finalizarea PUG-ului viitor, conform EVZ.

PUZ-ul – armă de presiune

După cum vă puteți convinge singuri accesând site-ul PMB, Primăria Generală aprobă PUZ-urile doar din 2005 încoace. O căutare destul de laborioasă ne-a dus către HCGMB nr. 169 din 30.09.2004 (când primar al Capitalei era Traian Băsescu), care prevede că PUZ-urile sunt avizate și votate de către PMB, respectiv CGMB.

Anterior, instituțiile cu atribuții în acest domeniu erau primăriile, respectiv consiliile sectoarelor. Argumentul era cel al unei planificări urbanistice unitare, dar intenția din spatele acestei explicații era ca Primăria Capitalei să își sporească propria capacitate de „negociere” cu cei interesați să obțină Planurile Urbanistice Zonale. Astfel, în competența sectoarelor au rămas doar Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD-urile).

Problema cu PUZ-urile și PUD-urile este că ele reprezintă, în esență, planuri derogatorii, care ajută un dezvoltator imobiliar să modifice regulile stabilite prin PUG, astfel încât să poată construi cât mai mult (și, de cele mai multe ori, irațional). Iar asupra acestui subiect vom reveni peste patru intertitluri.

Firea, nevoită să preia povara de milioane de euro de la Oprescu, via Sava

Gabriela Firea este nevoită să finalizeze acum ceea ce a prelungit Răzvan Sava, care la rândul lui preluase de la Sorin Oprescu. Astfel, la sfârșitul lunii ianuarie 2013, Oprescu anunțat că o asociere ce are drept lider Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM) din București câștigase concursul de soluții pentru trasarea noului Plan Urbanistic General al Capitalei, potrivit B365.ro. Celelalte firme din asociere sunt: Arnaiz Consultores SRL (arhitectură), Intergraph Computer Services SRL (programare IT), Synergetics Corporation SRL (consultanță în afaceri), Aecom Ingenieria SRL (inginerie și consultanță tehnică) și Compania de Consultanță și Asistență Tehnică SRL (consultanță pentru afaceri și management).

Pe 15 decembrie 2015 (odată cu anunțul de amânare făcut de către Răzvan Sava), Hotnews.ro a scris că valoarea contractului se ridica la 35.225.000 de lei fără TVA (circa 7,74 milioane de euro), termenul de implementare fiind de 41 de luni.

Contractul prevedea parcurgerea următoarelor etape:

1. Etapa 1: elaborarea formei sintetizate a Planului Urbanistic General în vigoare și stadiul actual al dezvoltării urbane (4 luni);

2. Etapa 2: elaborarea Planului Urbanistic General și a Regulamentului Local de Urbanism (17 luni);

3. Etapa 3: întocmirea documentațiilor specifice obținerii avizelor necesare aprobării Planului Urbanistic General al Municipiului București si a Regulamentului Local de Urbanism de către Consiliul General al Municipiului București și obținerea acestor avize (4 luni).

Documentul aferent noului PUG reglementează organizarea arhitectural-urbanistică și a reţelei stradale, modul de utilizare a terenurilor, dezvoltarea infrastructurii edilitare, statutul juridic şi circulaţia terenurilor, precum şi protejarea monumentelor istorice.

În acel moment, primarul Sava de la PNL se plângea de viteza redusă cu care se mișcau lucrurile: „Pana in acest moment, desi au trecut 22 luni, suntem in continuare in faza 1 de lucru, aceea a evaluarii situatiei actuale. Cea mai mare problema a planului a fost lipsa de coordonare intre Primaria Capitalei, primariile de sector, detinatorii retelelor de utilitati si alte institutii ale statului, rezultatul fiind imposibilitatea completarii datelor (date cadastrale, pozitionare retele utilitati, date imobiliare etc) pentru elaborarea planului. Primarul general Razvan Sava a initiat demersurile pentru a debloca procedurile de revizuire a PUG”.

„Toti decidentii institutionali trebuie sa inteleaga ca planul urbanistic nu este doar un document ca oricare altul care se adopta formal o data la 10 ani. Este un model matematic cu un grad inalt de predictibilitate, care, devenit operational, poate spune, spre exemplu, ca dezvoltarea imobiliara dintr-o zona va duce blocarea infrastructurii rutiere, ofera indicii pentru ajustarea programului de transport public, estimeaza daca retelele de utilitati sunt corect dimensionate. Un alt efect benefic al existentei unui plan urbanistic general coerent il reprezinta eliberarea rapida a mai multor documentatii, precum certificatul de urbanism, autorizatii de constuire, alte avize si autorizatii locale”, a continuat Răzvan Sava.

Ce spune Universitatea de Arhitectură

La sfârșitul lunii martie, redacția PSnews.ro a stat de vorbă cu prof. dr. arh. Tiberiu Florescu, prorector al Universității de Arhitectură și purtătorul de cuvânt al instituției, în încercarea de a afla cât livrase asocierea de firme până în acel moment, ce sume îi fuseseră plătite și dacă estima că se va încadra în termenul-limită. Nu în ultimul rând, l-am întrebat pe profesorul universitar dacă UAUIM – în calitatea ei de lider – ține legătura cu toate celelalte entități ale asocierii. Nu de alta, dar, dintre toate societățile comerciale, redacția PSnews.ro nu reușise să intre în contact cu reprezentanții Arnaiz Consultores.

La rândul său, Tiberiu Florescu a evitat să vorbească despre cifre, îndrumându-ne către beneficiarul proiectului (recte Primăria Municipiului București).

„Fiind un contract de achiziție publică în final (chiar dacă inițial a fost un concurs de soluții), aceste date care sunt în posesia achizitorului pot fi puse la dispoziția dumneavoastră de către acesta (de către Primăria Generală, în cazul nostru). […] Eu n-aș vrea să greșesc. Aceste informații fiind contractuale, nu vi le poate spune decât Primăria București. Nu sunt secrete, dar sunt niște informații aferente unui contract. Primăria trebuie să vă dea răspuns la aceste întrebări”, a afirmat Florescu.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Universității de Arhitectură a precizat că, în acel moment (sfârșitul lunii martie), asocierea de firme se afla în a doua parte a etapei a doua (elaborarea Regulamentului Local de Urbanism) și a dat asigurări că termenul-limită va fi respectat „în mod categoric”.

Redăm mai jos explicațiile amănunțite ale arhitectului Tiberiu Florescu:

„Proiectul a început în 2013 (deci contractul s-a semnat în 2013), el a parcurs inițial o etapă care s-a încheiat și care prevedea actualizarea în suportul bazei de date urbane a prevederilor PUG-ului anterior, împreună cu toate planurile urbanistice de detaliu elaborate între 2000 și 2013 (toate au fost introduse în baza de date, ca să poată să existe o bază de date completă, a reglementărilor inițiale și a reglementărilor care au fost completate prin PUZ-uri) și, între timp, până la zi, până la ultimele PUZ-uri aprobate de Consiliul General, acestea au fost în continuare introduse în baza de date. Pentru că acest proiect este unul care vizează corelarea mai multor paliere de dezvoltare a orașului și, de fapt, nu este un proiect desenat, ci este un proiect făcut în GIS (Sistemul Informațional Geografic – n.r.), este un proiect într-o bază de date, completează baza de date urbane a Primăriei Capitalei, iar acolo se va regăsi ceea ce acest proiect prevede pentru condiționările sau permisivitățile de a construi în București în viitor.

El va fi public în momentul în care se completează deja (există un portal care poate fi consultat, dar nu este aferent proiectului în derulare, ci este aferent bazei de date a Primăriei București; el se numește Urbonline și are adresa urbanism.pmb.ro).

A primit (asocierea de firme până la finele lunii martie – n.r.), conform contractului, ceea ce reprezenta contravaloarea livrabilelor care au fost făcute – respectiv, în etapa întâi, actualizarea bazei de date, iar în prima parte a etapei a doua (pe care am parcurs-o deja), costurile aferente livrabilelor, care erau, de fapt, o parte din studiile de fundamentare. Pentru că trebuie să spunem că aceste reglementări pe care proiectul numit «Plan Urbanistic General» le are în vedere au în spate niște fundamente legale, care sunt specificate în conținutul-cadru al acestui proiect (PUG-ul are o structură conform legii). Aceste studii de fundamentare care au fost realizate până acum se referă la Bucureștiul în contextul teritoriului metropolitan și al zonei de influență, precum și în context european (stabilește niște parametri mari de funcționare ai orașului). Proiectul fiind reluat ca desfășurare anul acesta, urmează să se elaboreze celelalte studii până la sfârșitul anului, astfel încât anul următor să fie realizate reglementările. Deci până la sfârșitul anului 2018 proiectul trebuie să fie gata.

Oricum: valoarea contractului este fermă (nu se adaugă, nu se scade). Este un contract care are foarte clar specificat conținutul, pentru că este conform unui caiet de sarcini și unei soluții tehnice. Deci a fost un concurs de soluții. A fost un caiet de sarcini, la care au răspuns mai mulți competitori, propunând soluții diferite. Și a câștigat soluția noastră, în urma unei aprecieri făcute de un juriu format, cred, la vremea respectivă, din 20 de specialiști. După care contractul a fost încheiat în concordanță cu caietul de sarcini și cu soluția propusă și are valoare fermă – ea nu se poate modifica nici în plus, nici în minus. Nu există lucrări sau costuri ascunse. Achizitorul a angajat o cheltuială care trebuie să fie făcută în niște parametri care, indiferent cum evoluează orașul, ea nu se poate modifica. Spre exemplu, din cauza derulării contractului pe o perioadă atât de lungă de timp și din cauza unor perioade în care nu s-a derulat (cum a fost 2015, când proiectul nu a fost bugetat de Consiliul General, deci, conform, legii, nu putea să se deruleze), noi am continuat să operăm introducerea PUZ-urile în baza de date, pentru că ele se strâng – se tot aprobă unele documentații de urbanism. Și atunci ne trezim că vom avea foarte multe, care și ele trebuie introduse. Deci s-a lucrat permanent la această actualizare.

Restul livrabilelor țin de niște proceduri legale. Iar prima procedură este următoarea: ai buget – planifici și derulezi următoarea etapă; nu ai buget suficient de mare pentru asta – nu poți să derulezi, conform Legii achizițiilor”.

Cât privește problema cu Arnaiz, purtătorul de cuvânt al Universității de Arhitectură a precizat că UAUIM are evidența tuturor companiilor din consorțiu și că niciuna dintre acestea nu este în situația de insolvență sau de faliment, adăugând: „Noi vorbim despre o firmă spaniolă care este unul dintre membrii consorțiului și care are un birou deschis în România. Proiectul are niște reguli și niște proceduri. Și procedurile spun că trebuie să existe o singură voce care vorbește în numele consorțiului – în cazul nostru, liderul asocierii (Universitatea de Arhitectură)”.

În continuare, profesorul universitar a arătat cum ține liderul asocierii legătura cu celelalte companii din consorțiu: „Proiectul este organizat pe niște echipe de proiect și pe responsabili tehnici. Deci sunt persoane de contact care lucrează pe diferite pachete de studiu. Fiecare dintre ele e în contact cu echipa de proiect. Există un management al proiectului (tehnic, operațional și așa mai departe). Pentru că aceste colective sunt foarte numeroase (peste 200 de specialiști care lucrează) – sunt ca o armată. Și atunci această armată este și ea organizată (până la plutoane și grupe – ca să zic așa). Nu vorbesc cu toți niciodată, că n-am de ce”.

Precizările Primăriei Generale

Din dorința de a afla mai multe detalii legate de cifre, ne-am adresat Primăriei Generale. Iată ce a răspuns instituția edilitară pe 11 aprilie solicitării formulate de PSnews.ro:

„Proiectul «Revizuire Planul Urbanistic General al Municipiului București» se află în faza de elaborare a studiilor de fundamentare.

Valoarea totală a plăților efectuate pentru acest proiect este în cuantum de 11.023.022,16 lei, inclusiv TVA.

S-au livrat până în prezent: Faza «Elaborare formă sintetizată a Planului Urbanistic General în vigoare» și 13 livrabile din faza «Stadiul actual al dezvoltării urbane» – Subfaza «Stadiul actual al dezvoltării urbane – Context teritorial»”.

Oprescu era cât pe-aci să-l căpătuiască pe Popoviciu

Datele de la Registrul Comerțului nu indică niciun nume sonor în acționariatul vreuneia dintre societățile comerciale din actuala asociere pentru PUG. Cu toate acestea, site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP) arată că Arnaiz Consultores a avut, din 2011 până în prezent, între 2 și 3 angajați, iar din 2015 nu a mai raportat niciunul. În general, firma este pe pierderi între aproximativ 25.000 lei și circa 350.000 lei. Anul 2014 i-a adus un profit de peste 430.000 lei, iar anul 2016 – de doar 28 lei. La rândul ei, Aecom Ingenieria este pe pierdere din 2014, iar în 2015 nu a mai raportat niciun angajat.

Pe de altă parte, asocierea concurentă (care a pierdut concursul de proiecte din 2013) conținea companiile Metroul SA, Western Outdoor, Alpha Studio şi Albert Speer & Partners. În acea perioadă, RISE Project scria că Western Outdoor este firma lui Sorin Gabrea, arhitect de încredere al omului de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu – condamnat în 2016, în primă instanță, la 9 ani de închisoare pentru dare de mită și complicitate la abuz în serviciu (în dosarul fraudelor cu terenurile Universității de Agronomie din București).

„De altfel, Western Outdoor a fost cumpărată de către Sorin Gabrea chiar de la Popoviciu, în 2006. Mai exact, de la Ligia Popoviciu, mama acestuia, persoană pe care fiul o foloseşte ca interpus în numeroase afaceri, şi de la o societate offshore, înregistrată în Caraibi, prin care Popoviciu controlează multe dintre afacerile sale: International Business & Trading Corporation Ltd”, mai scria în 2013 site-ul citat.

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, Puiu Popoviciu era asociat într-o firmă de proiectare cu unul dintre membrii juriului care urma să decidă executantul viitorului PUG. Numele firmei: Bucureşti Internaţional Proiect (BIP). Numele arhitectului care deţinea părţi sociale în BIP şi era membru al juriului desemnat de către Sorin Oprescu: Ileana Tureanu.

Western Outdoor şi Alpha Studio şi-au mai adjudecat un contract de proiectare urbană de la Primăria Capitalei: planul urbanistic zonal pentru celebra „autostradă suspendată” a lui Sorin Oprescu. Patronii celor două firme, arhitecţii Sorin Gabrea şi Vlad Cavarnali, erau în 2013 membri ai comisiei care aviza planurile urbanistice derogatorii pentru teritoriul Bucureştilor: Comisia Tehnică pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTUAT). Gabrea era chiar şef al comisiei, numit de primarul Sorin Oprescu.

Nici Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti nu a scăpat de atenția reporterilor de la RISE Project, care au scris în alt material – tot din ianuarie 2013 – cum instituția de învățământ superior a fost implicată în altă afacere imobiliară a lui Puiu Popoviciu.

În 2005, centrul de proiectări al Universităţii, intitulat „Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting a Universităţii de Arhitectură «Ion Mincu»” a realizat pentru o companie controlată de către Popoviciu un plan urbanistic derogatoriu prin care permitea ridicarea unui turn înalt de 100 de metri pe locul fostului Ştrand Tineretului – pe Şoseaua Kiseleff, în apropiere de Piaţa Presei. Acest plan urbanistic multiplica de 12 ori suprafeţele desfăşurate de construire maxim admise. Astfel, compania lui Popoviciu primea permisiunea să construiască 52.000 de mp de birouri, magazine, hoteluri, restaurante şi parcări. În loc de 4.200 de mp, cât prevedea regulamentul urbanistic al oraşului.

Într-o adresă oficială, trimisă Guvernului României, arhitectul-şef al Capitalei din 2005 (același Adrian Bold menționat în primele paragrafe ale articolului de față) afirma că planul urbanistic respectiv fuse supus la vot, în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, fără să fi parcurs niciuna dintre fazele preliminare de avizare impuse de lege. Bold mai susţinea, în aceeaşi adresă trimisă Executivului, că planul urbanistic încălca legea din cauză că prevedea schimbarea destinaţiei unor spaţii verzi.

„Beneficiarul planului urbanistic întocmit de arhitecţii Universităţii „Ion Mincu” era compania Trigranit Romania SRL, firmă care, ulterior, şi-a schimbat numele în Kiseleff Business Plaza SA.

În 2005, Trigranit România era deţinută de două grupări de afaceri conectate la magnatului maghiar Sandor Dejmian şi la milionarul român Puiu Popoviciu. Cele două grupări se asociaseră într-o companie înregistrată în Amsterdam: Trigranit Romania Kiseleff BV.

Azi (în ianurie 2013 – n.r., Kiseleff Business Plaza e deţinută de două dintre offshore-urile omniprezente în afacerile lui Popoviciu: Tatika Investments Ltd şi Bladon Entreprises Ltd”, detaliau cei de la RISE Project.

Firmă de casă a PDL-ului în actuala asociere pentru PUG

După cum ați văzut mai sus, una dintre societățile consorțiului care realizează Planul Urbanistic General se numește Compania de Consultanță și Asistență Tehnică (CCAT). În octombrie 2012, publicația locală Viata-libera.ro relata cum CCAT, cu numai doi angajați, obținuse pe vremea guvernării PDL un contract gras (de patru milioane de euro) pentru construirea de staţii de epurare şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare din Galați, un județ dominat de către baronul portocaliu Mircea Toader. De altfel, site-ul de știri menționează că a descoperit-o ca asociat unic şi administrator la CCAT pe Andreea Alexandra Milea (posibilă absolventă de „Spiru Haret”), precum și ca angajată pe Gabriela Muşat (consultant de protecţia mediului), aceasta lucrând anterior la KVB Economic. Această din urmă firmă este altă pieză de rezistență din puzzle, având în vedere că printre proprietarii KVB Economic se numărau, în 2009, greii PDL Silvian Ionescu și Sulfina Barbu (el fost șef al Gărzii de Mediu, iar ea fost ministru al Mediului).

„Monitorul Oficial 201/2009, în pagina 2, arată că Silvian Ionescu şi Sulfina Barbu deţin 69% din KVB Economic. Monitorul Oficial 3091/2010 consemnează în pagina 17 cum CCAT SRL încetează un contract de subînchiriere a unui spaţiu de la KVB Economic. Bineînţeles, firma scânteietorilor pedelişti Silvian şi Sulfina nu se ocupă cu închirierea de spaţii ci, aţi ghicit!, de consultanţă pentru afaceri şi management, ca şi CCAT SRL…” notează jurnaliștii gălățeni.

În iulie 2013, site-ul de știri Atitudineaonline.ro din Constanța scria că Asociaţia Română pentru Dezvoltare Durabilă (un ONG condus de un angajat al Consiliului Judeţean Constanţa, Mihai Gabriel Neacşu) a dat peste 187 de miliarde de lei vechi pentru realizarea unui studiu de mediu în Constanţa unor firme din Bucureşti. Este vorba despre „Servicii pentru elaborarea Planurilor de management aferente Proiectului «Îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţii în ariile naturale protejate aflate în custodia Direcţiei Silvice Constanţa»”, proiect pentru care asociaţia sus-menţionată a plătit 18.754.025,24 lei, fără TVA (echivalentul a peste 4,3 milioane de euro), bani proveniţi din fonduri europene, prin contractele atribuite pe 13.05.2013.

Firmele câştigătoare ale licitaţiei organizate de ONG-ul constănţean sunt Revitalco Management & Consulting SRL şi Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică SRL, ambele din Bucureşti. Revitalco Management, fosta E-Factor Solutions SRL, primeşte cea mai mare parte din bani, respectiv 18.400.000 lei, în timp ce Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică primeşte restul de 354.025,24 lei.

Cu această ocazie, publicația constănțeană susținea că Andreea Alexandra Milea candidase în 2008 din partea PDL la Consiliul Local al Sectorului 6 și era în acel moment asociată, de asemenea, în Crişana Energy SRL din Salonta, alături de fostul deputat şi lider PDL Bihor Ştefan Seremi şi una dintre şefele AVAS din epocă, Aurelia Camelia Bogdan.

Concluzia este departe de a fi una relaxată

Ne vine greu să credem – ținând cont de șirul amânărilor de până acum – că asocierea celor șase firme (în frunte cu Universitatea de Arhitectură) va respecta anul 2018 ca terminus pentru livrarea noului Plan Urbanistic General. Până una-alta, municipiul București este – din informațiile noastre – singura capitală din Uniunea Europeană care nu are cadastru în totalitate (în sensul că nu toate proprietățile sunt înscrise în cartea funciară), iar acest lucru le cauzează serioase amânări birocratice bucureștenilor care vor să își ridice o casă. Iar unii dintre ei, mai șmecheri, apelează la diverse artificii prin PUZ-uri și PUD-uri (după cum v-am rătat mai sus), agravând aspectul nu doar eterogen, ci de-a dreptul ilogic al orașului.

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi