PSnews

Congres PNL

Congres PNL: Dosarele din spatele lui Cioloș EXCLUSIV

Agerpres

Pregătirile pentru organizarea Congresului Partidului Naţional Liberal prin care îşi vor alege noul lider sunt în plină desfăşurare, iar lista candidaţilor este încă deschisă. Astfel, nu ar fi deloc surprinzătoar pentru nimeni ca fostul premier tehnocrat Dacian Julien Cioloş să îşi depună candidatura, deoarece în ultima perioadă nu a eliminat posibilitatea de a se afilia unui partid politic sau de a-şi înfiinţa unul.
Să nu uităm că liberalii l-au pus cap de afiş în alegerile parlamentare şi a fost propunerea lor de a-i acorda funcţia de premier, chiar fostul lider Alina Gorghiu a fost un susţinător aprig al tehnocratului.

Deşi Gorghiu a afirmat că în prezent nu s-a discutat în interiorul partidului despre înscrierea fostului premier în partid, se aşteaptă ca „orice om care are ceva de spus în politică să facă pasul în interiorul partidului PNL.”
„Înscrierea în PNL este o opţiune care îi aparţine (n.red. lui Dacian Cioloş). Când eram şef al partidului, i-am făcut o astfel de invitaţie, însă dânsul a ezitat să facă pasul în politică pentru că promisese încă de la începutul mandatului că îl va finaliza în calitate de premier tehnocrat. Cât despre candidatura la şefia PNL sau orice altă funcţie, există o condiţie primordială: trebuie să fie membru al partidului ca să poată să candideze la vreo funcţie. Însă, vă mărturisesc că aştept ca orice om care are ceva de spus în general, dar mai ales în politică, să facă pasul în interiorul PNL.

Dacă va fi o opţiune pentru domnul Cioloş, vom vedea, depinde doar de domnia sa. Partidul este deschis la orice fel de personalitate care doreşte să întărească partidul. Dar, în momentul acesta, nu s-a discutat în interiorul partidului despre acest subiect şi despre o eventuală candidatură sau susţinere a unei eventuale candidaturi a domnului Cioloş”, a afirmat Alina Gorghiu pentru Mediafax.ro.

Astfel, sesizăm faptul că există totuşi o susţinere a lui Cioloş în interiorul partidului, chiar evz.ro a lansat în urmă cu câteva zile un sondaj prin care a cerut opinia cititorilor cu privire la posibilitatea politicianului de a fi potrivit pentru conducerea PNL. În urma sondajuli Cioloş a ieşit câştigătorul, iar Ludovic Orban s-a clasat pe locul 2 (Cioloş a obţinut 51.35% de procente, iar Ludovic Orban 48,65%).

Până acum Cioloş a rămas independent din punct de vedere politic, chiar dacă a ocupat funcţii importante, iar potrivit ultimelor sale declaraţii este hotărât să rămână în politică şi să propună o politică curată şi transparentă.
În urma unor interviuri, acesta a spus că ia în calcul trei posibilităţi: “intrarea într-un partid politic, înfiinţarea unuia nou” sau să gasească alte modalităţi de implicare, cum ar fi înfiinţarea unei asociaţii, construite pe baza Platformei România 100.
Spre deosebire de alţi politicieni, ascensiunea profesională şi politică a lui Cioloş a fost una treptată, fără a sări etapele şi a fi propulsat într-o funcţie decizională de impact.

Politicianul a obţinut diploma de inginer horticultor în cadrul Facultăţii de Horticultură din Cluj, însă şi-a continuat studiile în Occident. A urmat un master în Franţa la Ecole Nationale Superieure Agronomique şi Universaite Montpellier I, iar mai târziu a obţinut şi un doctorat la Institutul Naţional de Cercetări Agronomice din cadrul Ecole Nationale Superieure Agronomique Montpellier.
Din 1995-1999 s-a ocupat de numeroase proiecte de dezvoltare rurală pentru judeţul Argeş, câţiva ani mai târziu a fost numit coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltarea agricolă şi rurală la Centrul Internaţional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă- CIDA în cooperare cu Asociaţia Naţională de Dezvoltare Agricolă.

Trebuie amintit faptul că în 2005 a fost cooptat în Ministerul Agriculturii, unde a ocupat diferite funcţii, iar în octombrie 2007 a devenit ministru al portofoliului de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, înlocuindu-l pe Decebal Traian Remeş, care fusese acuzat în perioada respectivă în dosarul “ Caltabosul” pentru trafic de influenţă.
Cioloş şi-a păstrat scaunul de ministru până la formarea noului guvern condus de Emil Boc, deşi noul premier i-a propus să rămână în noul guvern, Cioloş a refuzat, spunând că: “Nu ar fi un lucru bun nici pentru mine, nici pentru actualul ministru care va veni cu echipa lui de lucru, nu cu a mea.”
O lună mai târziu, politicianul este numit director pentru programe de dezvoltare rurală în interiorul Comisiei Europene.
În 2009 a devenit şeful Comisiei Prezidenţiale pentru elaborarea unei strategii în domeniul agriculturii. Această funcţie o va ocupa doar pentru câteva luni, deoarece la 12 octombrie 2009 Cioloş este propus de către guvernul Boc pentru funcţia de comisar european în domeniul agriculturii.

Chiar şi liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu l-a susţinut pe Cioloş pentru acest post, conform unor declaraţii oferite de liderul ALDE, a afirmat că : „Este un om de foarte bună calitate”, ba chiar susţine că nu Traian Băsescu l-a propulsat pe Cioloş, ci el.
Când a preluat postul de comisar european, Cioloş a fost avertizat de faptul că are o misiune dificilă, deoarece trebuia să reformeze Politica Agricolă Comună şi să convingă instituţiile europene, dar şi fermierii că punctul său de vedere este cel corect şi a reuşit.

După 2013 au fost implementate mai multe prevederi, iar Politica Agricolă Comună a lui Cioloş s-a remarcat prin măsurile adoptate în sprijinul tinerilor fermieri, prin atenţia specială acordată protecţiei mediului înconjurător şi printr-o gestionare pragmatică a bugetului.
Mandatul lui Cioloş şi-a pus amprenta şi în alte sectoare, precum dezvoltarea rurală, a pus accentul pe calitatea hranei, dar şi pe măsurile de reglementare a pieţei produselor agricole.
După ce şi-a încheiat madatul, fostul comisar european a fost întrebat într-un interviu acordat site-ului presseurop.eu, de modul în care a reacţionat în momentul în care nu a fost ascultat de către factorii decizionali de la nivelul UE.
“ Agricultura te învaţă să fii tolerant, pentru că, uneori, în bătălia cu natura, dacă nu poţi accepta ideea că lucrurile pot merge altfel decât cum te-ai aşteptat la birou, rişti să nu obţii nimic.”, a conchis Cioloş.

După această funcţie destul de bine poziţionată în ierarhie, Cioloş este propus de preşedintele Klaus Iohannis ca premier.
Activitatea lui Cioloş din cadrul Guvernului a fost lăudată de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ce afirmă faptul că în timpul lui Cioloş, România a cunoscut o perioadă de transparenţă şi responsabilă în guvernare, fiind fără precedent în istoria recentă a ţării, notează românialiberă.
Pentru a despica şi mai mult firul în patru, trebuie analizată şi perioada în care politicianul se afla la cârma ţării.
Obiectivul principal al guvernului său a fost asigurarea stabilităţii politice, dar şi economice a ţării, un guvern care nu minte şi care nu este acuzat de corupţie şi care nu adoptă politici publice din motive populiste.

În urma unui raport prezentat la finalul mandatului, fostul premier a ţinut să menţioneze că au existat şi greşeli, pe care şi le asumă, însă timpul nu a fost de partea sa pentru punerea în aplicare a mai multor reforme şi pentru a contura mult mai bine o direcţie pe care România să o urmeze..
Printre măsurile lui Cioloş se găsesc, lansarea platformei de transparenţă bugetară din Europa prin care românii puteau să verifice ce fac guvernanţii cu resursele publice, reducerea birocraţiei care a fost simplificată prin plătirea directă a taxelor şi impozitelor către ANAF prin cardul bancar.

S-a ocupat şi de sectorul locurilor de muncă, iar conform raportului din noiembrie 2015 erau înregistraţi 435.00 de şomeri, iar după guvernarea sa există cu aproximativ 100.000 mai puţini , acesta punctează şi creşterea numărului salariaţilor cu 3,4%.
Nu este cazul să facem acum o listă cu toate măsurile implemetate de Cioloş, însă este de văzut faptul că deşi a fost premier doar pentru un an, a câştigat repede simpatia opiniei publice, dar şi a multor lideri interni şi europeni.
Nimeni nu îi contestă lui Cioloş meritele, însă trebuie văzut şi reversul medaliei, deşi a fost din punct de vedere politic independent a avut parte de o mare susţinere politică, iar acest lucru ne dă de gândit.
Politicianul a fost şi el în mijlocul unor scandaluri de excepţie, cum ar fi legăturile sale cu Misa şi cu Gregorian Bivolaru, scandalul corvetelor militare sau scandalul interdicţiei sale de la TVR.

Ce caută numele lui Cioloş în aceste dosare?

Numele lui Dacian Cioloş apare şi în câteva dosare foarte mediatizate, cum ar fi dosarul ICA, în care cei acuzaţi au dorit privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Printre protagonişti se numără biologul Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Sorin Pantiş, Petre Alexandru şi renumitul om de afaceri Dan Voiculescu.
Dan Voiculescu a fost condamnat în urma acestui dosar la 10 ani închisoare cu executare şi cu interzicerea unor drepturi civile, acesta a fost acuzat de spălare de bani.

Fostul premier a fost acuzat de Jean Cătălin Sandu, fostul vicepreşedinte al AVAS care a depus o plângere penală la Parchetul General prin care îl acuză pe Cioloş pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, potrivit româniatv.
Cioloş este acuzat de faptul că în calitate de ministru al Agriculturii, a acceptat în 2008 constituirea ministerului ca parte civilă în dosarul ICA, cu suma de 60 de milioane de euro, însă decizia fostului ministru a fost luată în baza unor prevederi legale abrogate.
Dacian Cioloş a scăpat basma curată de acestă acuzaţie, deoarece procurorii au stabilit nu a săvârşit vreo ilegalitate în perioada în care a fost ministru.

Un alt episod similar este legat de dosarul Romgaz, deoarece Cioloş în calitate de ministru al Agriculturii a optat pentru reducerea preţului la gazele naturale livrate combinatelor producătoare de îngrăşăminte chimice.
În acest dosar mai apar omul de afaceri Ion Niculae şi fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu ce au fost cercetaţi penal de către DIICOT.

Astfel, Dacian Cioloş propunea prin adresa înregistrată la Cabinetul ministrului Agriculturii, “continuarea măsurii de reducere comercială de 40dolari/1000mc pentru gazele din producţia internă şi în perioada 1august a.c.-31 martie 2009. Această măsură creează premisele economice pentru ca preţul la îngrăşămintele chimice să fie menţinute constant sau la unele produse să fie chiar redus.”
Tot în aceeaşi adresă, Cioloş consideră că aplicarea măsurii de subvenţionare a preţului gazelor, a “sprijinit industria de îngrăşăminte chimice.”
Mai mult, Romgaz şi Ministerul Economiei sunt stâlpi de rezistenţă ai statului cu atribuţii în sectorul energetic. Astfel utilizarea Romgaz în favoarea Interagro, a fost contrară scopului pentru care Romgaz a fost înfiinţată,deoarece a determinat riscuri semnificative în domeniul securităţii energetice a României.

Însă ancheta procurorilor s-a lovit de o serie de probleme, iar DIICOT a decis refacerea rechizitoriului, iar numele lui Cioloş a nu a mai apărut pe această listă.
Dacian Cioloş a fost în nenumărate rânduri suspectat de faptul că ar fi avut legătură cu Mişcarea de Integrare Spirituală (MISA) condusă de guru Gregorian Bivolaru, însă atât Cioloş cât şi Bivolaru au dezminţit aceste zvonuri. Fostul avocat al lui Bivolaru a lansat nişte ipoteze şoc prin care declara că Cioloş a fost elevul marelui guru.

Chiar şi Daniel Savu, fostul senator şi membru al Comisiei de supraveghere al SRI a mărturisit că “Din 1991 și până în 1997 a fost reprezentant pentru Fundația Soros. Eu cred că dl Cioloș a știut precis cine este dna Guseth (scandalul momentului era schimbarea Cristinei Guseth din lista de candidați pentru portofolii în Guvernul Cioloș n.n.). Eu cred că dl Cioloș se întâlnește cu dna Guseth în spațiul ezoteric al spiralelor MISA, amândoi fiind practicanți de spirale MISA. L-am văzut și eu pe internet pe dl Cioloș la spirale MISA în Franța. Erau poze cu soția la spirale MISA.” Trebuie spus că nu au fost aduse niciodată probe în spațiul public”, precizează PSnews.

În prezent Cioloş este protagonistul unui scandal de proporţii uriaşe, în cazul achiziţionării corvetelor militare fără organizarea unei licitaţii.
Guvernul Ciolos a adoptat la sfarsitul mandatului sau politic si constitutional doua decizii in domeniul achizitiilor militare :
1. În 29 noiembrie 2016 Hotărârea de Guvern privind Cumpararea de către MApn pentru Marina Militară a 4 corvete (nave multifuncţionale) în valoare de 1,6 miliarde Euro de la Compania DAMEN – Olanda
2. In 24 4oiembrie Acord cadru pentru achiziţionarea a 600-800 de transportoare blindate de infanterie în valoare de aproximativ 2,4 miliarde Euro de la Compania RHEINMETTAL – Germania ( in „colaborare” cu Uzina Automecanica Moreni).

Aceaste decizii sunt pline de nereguli, deoarece achiziţiile s-au făcut fără licitaţie şi nu s-au respectat nici măcar formal procedurile competitive şi transparente stipulate de reglementările naţionale şi europene.
O altă problemă se leagă de faptul că deciziile nu au formă juridică de proiect de lege, deşi ambele contracte depăşesc suma de 100 milioane de euro nu au fost transformate în proiecte de lege care să fie supuse unor dezbateri în Parlament.
Cele două achiziţii adună o cheltuială bugetară de minim 4 miliarde de euro, astfel în următorii 6 ani, România îşi epuizează absolut toate resursele de investiţii militare.

Compania olandeză, Damen este destul de cunoscută la nivel mondial pentru navele performante pe care le construieşte, însă este la fel de cunoscută şi pentru imensele şpăgi pe care le dă, precizează Silviu Mânăstire în emisiunea de la B1 “Dosar de politician”.
Până acum Cioloş a scăpat de fiecare acuzaţie ca prin urechile acului, aşa că până la proba contrarie ne bazăm pe proverbul “ Hoţul neprins este un negustor cinstit.”

Ce variantă alege Cioloş în politică?

Problema în cazul lui Cioloş se pune în felul următor: dacă rămâne în politică ce variantă alege? Merge preşedinte la USR, deoarece cunoaşte din acest partid persoane cu care a lucrat în guvern, merge la PNL sau îşi face propriul partid? Într-un articol realizat de redacţia PSnews s-au explicat pe îndelete aceste variante.
Însă cum se apropie cu paşi repezi Congresul PNL pentru desemnarea liderului şi cum liberalii vor să scoată din jobenul fermecat un lider care să aducă partidul în centrul scenei politice, nu este exclus ca Cioloş să reprezinte o variantă viabilă.

Trebuie să ne uităm puţin însă în istoricul lui Dacian Cioloş de la PNL pentru a vedea dacă acesta ar avea şanse pentru un loc în fruntea partidului.
Alegerile din 11 decembrie au reprezentat în primul rând un test pentru partidele politice, iar pentru PNL, partid aflat în opziţie de o perioadă îndelungată, s-a agăţat de toate variantele ce i-ar fi putut aduce puterea.
Propunera liberalilor în cazul în care ar fi obţinut majoritatea, a fost Dacian Cioloş, propunere ce a fost destul de controversată, deoarece nu era membru de partid.

Implicarea lui Cioloş în campania pentru alegerile parlamentare a fost foarte slabă, deşi a adoptat o poziţie fermă în momentul în care s-a hotărât să meargă alături de PNL în această bătălie.
După aflarea rezultatelor Cioloş a fost acuzat de numeroşi liberali că a tras partidul în jos pentru ca a fost ezitant în timpul campaniei. Mulţi lideri au sărit la gâtul lui Cioloş cu diferite critici, de exemplu, Mihai Voicu a declarat că Cioloş şi-a bătut joc de partid, în timpul alegerilor din 11 decembrie.

Chiar şi candidatul pentru scaunul de preşedinte al PNL, Ludovic Orban a aruncat săgeţi printr-o postare pe contul de Facebook către fostul premier: “Nu am înțeles ce face Cioloș pentru PNL.”
În urma ultimelor sale declaraţii, Cioloş pare hotărât să rămână pe scena politică, însă pare cam indecis cu privire la alegerea unei variante.
Trebuie să ne gândim că apariţia lui Cioloş pe scena politicii româneşti nu a fost din senin, în ciuda păstrării imaginii sale ca independent, Cioloş a fost numit ministru de către Tăricenu. Numirea sa ca şi comisar european a fost făcută de Emil Boc , propunerea ca premier a venit din partea preşedintelui Klaus Iohannis.

Aşadar, mai poate spune Cioloş că este un independent înverşunat, când a fost mai mereu susţinut de aripa dreaptă?
Totuşi rămân întrebările: ce urmăreşte Cioloş prin această poziţionare neutră faţă de politica românească? În ce postură vrea să pozeze fostul premier şi ce are de câştigat? Şi-a legat imaginea ca om politic de PNL, dar acum de ce se dezice?
Parcursul profesional al politicianului este unul bine gândit, a urmat “politica paşilor mărunţi”, nu a făcut salturi uriaşe, ci a gândit strategic fiecare pas.

Poate chiar principiul după care se ghidează: “Mai nu vrea, mai se lasă” îi permite lui Cioloş să se mişte liber, precum peştele prin apă până găseşte opţiunea cea mai avantajoasă .
Fostului premier i se  potriveşte de minune titlul melodiei: “Şi îngerii au demonii lor”, deoarece la o primă vedere politicianul “blajin” ne pune pe masă un CV impresionant care te-ar determina să crezi că pare politicianul ideal, dar cum rămâne cu toate acuzaţiile ce i se pun în spate?

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi