PSnews

Ediția de București

Expoziție de patrimoniu românesc. Interviu directorul MNIR: patrimoniul o punte de comunicare între români și maghiari EXCLUSIV

MNIR
PSNews.ro

După 100 ani, România are una dintre cele mai importante manifestări culturale ale nivelul expunerii patrimoniului românesc pe teritoriul Ungariei. Pe 11 iulie 2017, debutează la Debrecen expoziția Aurul și Argintul antic al României.

Omul care a făcut posibilă acestă manifestare este Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României din București. Întreaga activitate științifică și culturală a acestuia se învârte în jurul muzeului național, unde și-a dedicat peste 30 ani. Între 1980 și 2010, a fost muzeograf principal al muzeului, detinând de-a lungul anilor și șefia Cabinetului Numismatic şi pe cea a Tezaurului Istoric al Muzeului Naţional de Istorie a României. Toată dedicația și eforturile depuse de-a lungul anilor, au făcut, ca aproape firesc, în 2010, acesta se devină directorul MNIR.

MNIR

Sursa foto: arhiva PSNews.ro

În cadrul înâlnirilor culturale inițiate de redacția PSNews.ro, Anca Mireanu, redactorul șef, a purtat o discuție cu Ernest Oberländer Târnoveanu, acesta făcând o serie de declarații despre modul în care manifestările culturale românești se desfășoară în ultima vreme.

Patrimoniul cultural istoric și arheologic are o valență foatre importantă, aceea de a crea punți de comunicare cu alte culturi, cu alte societăți. Toate statele importante din lume expun descoperiri arheologice făcute pe teritoriul lor, nu numai în expoziții permanente din muzeele lor, dar au o politcă de a prezenta aceste moștenire culturală în diverse zone, regiuni geografice în spații de interes. România, din păcate, nu a avut până în prezent, decât cu rare excepții, o abordare sistematică a acestui domeniu. În anii `60, începutul anilor 70, statul român a organizat o serie de mari expoziții în Marea Britanie, Suedia, Franța, în Italia, Austria, Germania, dar niciodată nu și-a îndreptat atenția asupra statelor vecine. Dar poate este un truism, dar vecinii sunt foarte importanți și cunoaștem că înțelegerea dintre vecini este esențială. După 1990, Muzeul Național a  organizat câteva mari expoziții, dar pornind pe tiparul vechi, ne-am îndreptat privirile spre occident și am organizat o mare expoziție de arheologie în Germania în 1994, apoi, câteva expoziții despre geto-daci în Italia, despre culturile neolitice în Elveția, SUA, M. Britanie și Grecia. În 2013, MN a lansat un proiect care viza schimbarea paradigmei, ca să zic așa, politicii expoziționale a muzeului nostru, dacă până atunci toate marile expoziții erau în București sau la comandă în străinătate, ne-am decis să ne întoarcem cu fața spre țară. Am conceput o expoziție cu totul deosebită: Aurul și argintul antic al României. O expoziție care reunește peste 1000 piese din perioada neolitică, cca 4500 î. Hr., până în secolul al VII-lea d. Hr. Este o expoziție la care am avut colaborarea a 30 de muzee din țară, ceea ce este o performanță, și a fost concepută să fie prezentată în marile orașe ale României. După ce a fost prezentată în București, în decembrie 2013 – martie 2014, am început turneul prin țară, Timișoara, Arad, Satu Mare, Cluj, Sibiu, Tg. Mureș, Alba Iulia, Sf. Gheorghe, Buzău, Craiova. Deci marile municipii. Anul trecut și anul acesta expoziția a fost prezentată la Iași, Constanța, Piatra Neamț, Bîrlad, Galați. A fost o expoziție de mare succes. Pentru că publicul este dornic de cultură și de multe ori cei mai interesați de cultură, de istorie, de arheologie, de trecut, sunt oameni care nu au posibilități financiare să călătoarească, așa că ne-am propus să ducem expozițiile mai aproape de ei, dacă nu la ei acasă, măcar destul de aproape să se poată deplasa cu mai multă ușurință. Au fost piese și sunt piese excepționale în expoziție pe care nu le-au văzut majoritatea concetățenilor noștri  decât în filme documentare sau în cărțile de istorie.

MNIR

Sursa foto: arhiva PSNews.ro

De ce Ungaria?

Anca Mireanu: Și acum de ce ați ales Ungaria, dintre toți vecinii noștri? Am înteles că avem aceeași situație față de toți vecinii?

EOT:  „De ce Ungaria? În primul rând pentru că relațiile economice cu Ungaria sunt foarte bune și România este un partener important, al doilea partener comercial al Ungariei, și invers. Din punct de vedere politic lucrurile sunt înghețate de mulți ani, iar la nivel cultural au fost mai ales schimburi de expoziții din Transilvania, din anumite județe ale Transilvaniei către Ungaria, sau dinspre Ungaria către aceleași județe. Și am considerat necesar ca publicul maghiar să aibă contact cu ceea ce se întâmplă în domeniul culturii în România, dacă nu prin mari spectacole sau traduceri de literatură, o formă care vorbește de la sine este expoziția. O expoziție cu piese atât de prestigioase, cu metale prețioase, cu o artistică și simbolistică deosebită reprezintă o posibilitate pentru publicul maghiar să înțeleagă o parte din istoria străveche a României și să perceapă importanța moștenirii noastre culturale. De asemenea, faptul că moștenirea noastră culturală este o parte a moștenirii culturale europene și că o parte dintre lucrurile din muzeele din România sunt unice. E un eveniment cultural de mare importanță. De ce am ales Debrecen? A fost o îmbinare fericită pentru că și colegii de la muzeul de acolo și-au dorit foarte mult această expoziție. Când expoziția a fost prezentată la Satu Mare, aceștia au fost invitați și și-au dat seama că este o expoziție care spune multe și în același timp cred că a fost un semnal pe care ei au dorit să-l ni-l trimită. Că sunt dincolo de ce se întâmplă în alte sfere, la nivel de instituții culturale, mai ales în ceea ce privește patrimoniu, există posibilitatea să comunicăm, să dialogăm.”

Anca Mireanu: Și aveți astfel de contacte și cu ceilalți vecini? Adică vă gândiți să duceți această expoziție către Bulgaria, Ucraina, Serbia?

EOT: „Cu Bulgaria, Serbia, Croația, Ungaria și Austria am purtat discuții preliminare pentru că această expozitie Aurul și Argintul antic al României dorim să o transformăm într-o mare expoziție în care să adunăm piese semnificative din toate aceste părți ale Europei. Deoarece pentru câteva milenii, de la neolitic, până la sfârșitul Antichității, producerea de obiecte și bijuterii de aur au reprezentat vârfuri tehnologice, nu numai Europa, ci în întreaga lume. Ceea ce s-a întâmplat în acest spațiu din neolitic, epoca bronzului, epoca fierului și începuturile bizantine reprezintă adevărate capodopere artistice și tehnologice. Aici a fost inventată metalurgia aurului în Europa, în spațiul acesta. Sigur, bazați pe faptul că în Munții Carpați au existat zăcăminte de aur, dar și în Munții Balcani. Dorim să facem o expoziție pe care o văd ca ilustrând un El Dorado european, pentru că acest spațiu a fost realmente un loc în care aurul a fost folosit foarte de timpuriu și s-au creat opere extraordinare. Din neolitic, primele obiecte de aur europene se găsesc aici și până la sfârșitul antichității a fost un centru de efervescență în ceea ce privește creare de obiecte de aur. Și sigur, noi vedem obiectele de aur mai degrabă ca obiecte artistice, încărcate de valoare estetică, dar noi ca specialiști le vedem și ca obiecte tehnologice. Cum au rezolvat vechii meșteșugari, aurari probleme foarte complicate cu mijloace foarte simple. Și în același timp aurul este un inidcator al dezvolltării sociale. Din neolitic încoace, aurul e încărcat cu simboluri religioase și simbol de putere politică și înțelegi foarte mult din mentalitatea epocii analizând podoabele, armele pe care le-au comandat conducătorii din acea epocă.”

MNIR

Sursa foto: arhiva PSNews.ro

Expoziția este văzută ca un mod de legătură între români și maghiari

Anca Mireanu: Un lucru vreau să vă mai întreb. Expoziția se deschide pe 11 iulie, înțeleg.

EOT: „Da, pe 11, la ora 11. Deci colegii noștri de la Debrecen, de la muzeul Déri, care este al doilea muzeu ca vechime din Ungaria, un muzeu foarte prestigios, cu profesioniști importanți la nivelul Ungariei.”

AM: Până când rămâneți acolo?

EOT: „Până la începutul lunii octombrie. Este un prim pas pe care noi dorim să-l transformăm într-un parteneriat pe termen lung. Ne aștepăm ca și Muzeul Deli să vină în România. Ei au printre altele, probabil cea mai importantă colecție de artă japoneză din această parte a lumii și de antichități egiptene, pe lângă faptul că în muzeu se găsesc obiecte de mare valoare descoperite în regiunea de est a Ungariei. Și am dori să transformăm patrimoniul într-o punte de comunicare între români și maghiari, pentru că în preistorie și în antichitate nu existau frontierele care există astăzi. Lucruri care se produceau în Banat sau în Moldova, sau în Transilvania puteau să ajungă în Centrul Europei și invers. A fost o continuă mișcare de idei și de bunuri, civilizațiile care s-au dezvoltat aici au fost avantajate de soluri foarte fertile, de clima prielnică, de resurse cum a fost sarea, aurul, alte metale și faptul că au fost pe un drum care unea Marea Baltică cu Marea Mediterană, ceea ce făcea ca de exemplu chihlimbarul care era foarte pretențios să genereze mari bogății, care în ultimă instanță să se materializeze în obiecte de aur și argint.”

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi