PSnews

Ultima Oră

Ordonanța salariilor. PSD vede lucrurile în roz, afaceriștii îl contrazic

PSD sigla logo
nineoclock.ro

PSD, prin vocea președintelui Liviu Dragnea, vede lucrurile în roz după ce Guvernul a adoptat ordonanța de urgență privind modificarea Codului Fiscal (cu efect inclusiv asupra salariilor), însă diverși reprezentanți ai mediului de afaceri au păreri diferite pe acest subiect.

Dragnea a scris miercuri pe Facebook că impactul total al măsurilor pe care Guvernul Grindeanu intenţionează să le ia în perioada imediat următoare este de 2,65 miliardei lei, liderul social-democraţilor întrebându-se retoric ce s-ar fi putut face cu 10 miliarde lei, „pierduţi pe drum de tehnocraţi”, scrie News.ro.

“Acesta este răspunsul la toate atacurile din ultima vreme: măsurile adoptate de guvernul nostru, al tuturor românilor! Fiecare măsură, beneficiarii ei, impactul bugetar, precum şi termenul de la care intră în vigoare. Iar toate au fost promisiuni făcute în campanie, pe care, iată, deja le-am onorat. Impactul total este de 2,65 miliarde lei. Faceţi singuri calculele… ce s-ar fi putut face cu 10 miliarde lei, pierduţi pe drum de tehnocraţi” este mesajul lui Liviu Dragnea.

Măsurile care vor intra în vigoare la 1 februarie sunt: „creşterea salariului minim la 1.450 lei, creşterea cu 20% a salariilor din administraţia publică locală, creşterea cu 50% a salariilor actorilor şi artiştilor, deducerea din impozitul pe venit a abonamentelor medicale (400 euro/an), eliminarea plafonului plăţii CASS şi CAS, eliminarea plăţii CASS pentru pensionari, eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 lei”.

Potrivit liderului PSD, la 1 iulie va intra în vigoare creşterea punctului de pensie la 1.000 lei, iar la 1 martie se va majora pensia minimă la 520 lei. Şi studenţii vor beneficia, începând cu 1 februarie, de gratuitate la călătoriile pe căile ferate şi creşterea alocării pe student pentru fondul de burse de la 83/lună la 201/lună.

Totodată, impozitul de 1% din cifra de afaceri pentru micro întreprinderile cu venituri mai mici de 500.000 euro va intra în vigoare în intervalul 1 martie – 1 iulie, în timp ce impozitul zero pentru transferul proprietăţii cu valoare mai mică de 450.000 şi 3% pentru pentru diferenţa care depăşeşte această sumă se va aplica de la 1 martie.

Liviu Dragnea a mai anunţat că, de la 1 februarie, vor intra în vigoare şi următoarele măsuri: „eliminarea impozitului pe profit pentru primii 10 ani pentru firmele cu activităţi de inovare şi cercetare-dezvoltare; eliminarea plăţii CASS pentru veniturile suplimentare din dobânzi, dividente; creşterea veniturilor lunare pentru asistenţii persoanelor cu handicap la 1.450 lei, creşterea indemnizaţiei lunare minime pentru concediul de creştere a copilului de la 1.062 lei la 1.232 lei; creşterea stimulentului de inserţie de la 531 lei la 616 lei”.

Ordonanţa de Urgenţă prin care guvernul Grindeanu a crescut o serie de venituri ale bugetarilor, printre care şi majorarea cu 20% a salariilor din administraţie, va avea un impact bugetar de 5,1 miliarde de lei în 2017, potrivit proiectului de OUG publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Scepticismul oamenilor de afaceri

Pe de altă parte, eliminarea plafonării la cinci salarii medii brute a bazei de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) și a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS) îi afectează în primul rând pe angajaţii înalt calificaţi din sectoarele cu valoare adăugată ridicată, precum IT, şi contravine programului guvernamental care promite întărirea clasei mijlocii, potrivit Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) şi Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), citate de Adevarulfinanciar.ro.

”Pe fond, considerăm că eliminarea plafonării bazei de calcul a CAS şi CASS este o măsura care afectează în primul rând angajaţii înalt calificaţi din sectoarele cu valoare adăugată ridicată, de exemplu industria IT. În fapt, această măsură excede şi chiar contravine programului guvernamental care promite întărirea clasei mijlocii, precum şi expunerii de motive a actului normativ”, se arată în comunicatul transmis de către CDR.

În acest context, coaliţia considera oportună iniţierea unei sesiuni de consultare publică unde măsurile propuse să fie dezbătute cu reprezentanţii mediului de afaceri.

Și programul de guvernare al PSD lasă loc de îndoieli

O spun analiștii economici consultați de către Profit.ro. Aceștia sunt sceptici că măsurile promise de PSD în programul de guvernare vor putea fi susținute, în condițiile în care nu au fost prezentate nici analize de fundamentare a creșterii PIB, pe care se bazează programul, nici un proiect al bugetului de stat, care să arate că măsurile vor avea și acoperire, și nici nu ține cont de contextul extern defavorabil.

“Marea problemă a acestui program de guvernare este că nu spune de ce o să crească Produsul Intern Brut la nivelul estimat, nivel care să susțină toate măsurile și cheltuielile prevăzute. Nu are nicio analiză credibilă”, spune Bogdan Glăvan, profesor universitar de Microeconomie, Macroeconomie și Economie Monetară Comparată.

În opinia sa, o prezumție eronată a programului este și aceea că, dacă statul pompează bani în economie, aceștia se întorc automat în creșterea PIB. Or, experiența arată că nu se întâmplă mereu așa.

“Îngrijorător este și faptul că nu se ține cont de contextul extern, care influențează puternic economia României. Ne aflăm pe vârf de ciclu economic și semnele sunt foarte clare că se inversează contextul, dar pentru România se anticipează, ca în vremea Guvernului Tăriceanu, că nu va exista niciun impact, că economia va continua să crească puternic, neafectată de contextul extern”, arată Glăvan.

Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank și președinte al Consiliului Fiscal, constată că programul de guvernare este, deocamdată, un set de intenții și trebuie să așteaptăm până vom vedea care dintre acestea se vor materializa.

“Oricum, însă, situația bugetară nu este una simplă, pentru că măsurile preconizate de noul Guvern au un impact bugetar amplu. De pildă, noi am estimat că, în situația în care nu se mai ia nicio măsură fiscală, nici pe partea de chletuieli, nici pe cea de venituri, luând în considerare noile prevederi ale Codului Fiscal intrate în vigoare de a 1 ianuarie și majorările salariale apropate de Parlament și declarate constituționale, se va ajunge la un deficit bugetar de 3,5-3,6% din PIB pentru anul acesta”, spune Dumitru.

În opinia sa, în contextul măsurilor anunțate în programul de guvernare, noul Cabinet ar trebui să adopte neapărat politici de reducere a acestui deficit și încă mai avem de așteptat până vom vedea care vor fi acestea.

Bugetul prin care va fi susținut programul este așteptat și de Ciprian Dascălu, economist-șef al băncii olandeze ING Bank România.

“Am remarcat că există un angajament cu deficitul de 3% din PIB. Să vedem cum arată bugetul. Cel lăsat de guvernul anterior include reducerile de taxe și creșterile salariale cu un deficit de 2,9%”, spune Dascălu.

Oficialul bancar amintește ce spune teoria economică: atunci când ai perioade de creștere economică, este bine să reduci deficitul și datoria publică, să poți astfel să cheltuiești mai mult dacă economia scade.

“Economia României e o economie mică și deschisă cu trei sfertutri din importuri și exporturi din și către Uniunea Europeană, deci creșterea economică depinde de ce se va întâmpla în UE. Noi ne menținem prognoza de creștere la 4,1% pentru 2017. Guvernul tehnocrat a luat în calcul o creștere de 4,3%, în timp ce proiectul de buget prezentat de PSD înainte de alegeri era bazat pe o creștere de 5,5%”, arată Ciprian Dascălu.

 

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi