PSnews

Ultima Oră

România, poftiți la pomană! PSD a câștigat voturile, iar românii – gaura din buget EXCLUSIV

În luna noiembrie a anului trecut s-a adoptat creșterea salariilor cadrelor medicale, a celor din educație și a personalului din asistență socială. Deși guvernul tehnocrat s-a opus și PNL-iști au ieșit din Parlament la momentul votului, PSD-ul majoritar a impus schimbarea, ignorând orice avertisment privind creșterea deficitului bugetar.

La momentul adoptării Ordonanței de urgență, au existat unele controverse privind cvorumul ședinței din Camera Deputaților. PNL-ul a afirmat că în plen au fost prezenți doar 168 de deputați, cu 9 parlamentari mai puțin decât ar fi trebuit să fie pentru a se forma cvorumul legal.

Paradoxul este că practica votului în lipsa cvorumului nu este un lucru nou în politica românească. Amintim despre celebrul caz al Robertei Anastase care la momentul acela era în PDL (în prezent fiind aleasă din partea PNL pentru Camera Deputaților), care în 2010 în calitatea sa de președinte a Camerei Deputaților la momentul votării legii pensilor, a numărat cu 75 de parlamentari mai mulți decât erau prezenți în Parlament. Probabil preluând modelul eficient al Robertei Anastase, PSD a numărat cu aproximație parlamentarii și au adoptat legea controversată a majorării salariale.

Zilele acestea s-au făcut primele viramente în urma adoptării actului normativ și mulți dintre angajații din categoriile vizate au sesizat inechități majore apărute între diverse categorii de personal.

Pericolul creșterilor salariale

Iniţial, proiectul de lege prevedea doar majorarea salariilor din sănătate şi asistenţă socială cu 25%, dar Comisiile de specialitate din Parlament, au decis o majorare cu 10% şi pentru ceilalţi bugetari, conform economica.net

Cele 3 categorii de majorări presupun costuri suplimentare de 6,5 miliarde de lei, în bugetul pentru 2017. La momentul aprobării ordonanței fostul Ministru a  Muncii, Dragoș Pâslaru, avertiza cu un calcul rapid că după tura a doua de majorari vor fi  3-4 miliarde de lei care se aduagă la 2,6 miliarde de lei deja distribuiți. “Crește practic toată masa salarială din sistem cu încă 5-6 miliarde, numai într-un singur act.” ,conform libertatea.ro. Mai mult de atat, fostul ministru cere un “premiu Nobel pentru cel care o să facă deficitul pe zona asta”.

A fost ignorat și el și Dacian Cioloș care a venit cu același mesaj.

Rămâne de văzut cum va reuşi cabinetul Grindeanu să aloce bani pentru toate aceste creşteri salariale şi să se încadreze în acelaşi timp, într-un deficit bugetar mai mic de 3%.

Cum se simt cifrele în buzunar?

Surse din cadrul unei Directii Generale de Asistența Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) mi-au dezvăluit câteva informații privind salariile nete, încasate în aceste zile din cadrul acestei instituții a statului.  

Primul lucru sesizat este legat de salariile deja nesimțite pentru un bugetar, deși nu el, bugetarul e vinovat, ci cel care a decis mărirea de parcă banul public poate fi aruncat fără discernământ.

Cel mai bun exemplu este salariul imens a unui șef de centru specializat în asistență socială, adevărat cu studii de doctorat în domeniu, care primește însă în mână 7000 de lei.

Acești bani reprezintă o treime din salariul net a Președintelui României. Nu comentam cine merită mai mult plata pe care o primește. E vorba de ierahia normală într-un stat.

Practic, diferența dintre un asistent social cu funcția de șef de centru DGASPC și un deputat sau un senator este de doar 2.150 de lei.

De pildă, pare mult mai profitabil să fi șef de centru de asistență socială decât primar, pentru că remunerația de primar poate varia de la 3.207 lei în localități cu până la 1.500 de locuitori până la 6.059 lei în orașele care au peste 400.000 locuitori.

Alte inegalități pe care le-am mai sesizat sunt între salariile personalului Tehnic, Economic și Socio-Administrativ (TESA) cu studii superioare și ani de vechime, care încasează aceieași bani ca fochistul din cadrul instituției și doar cu câțiva lei mai mult decât cel mai nou angajat, aceasta datorită încadrării diferite și a faptului că majorarea nu s-a făcut pentru toți din sistem.

Și în domeniul medical, majorările făcute fără logică au dus la mari diferențe între angajații din domeniul clinic și cel neclinic, ceea ce creează nemulțumiri din partea celor prejudiciați.

E bine la stat și rău la privat!

Dacă „la stat” au apărut salariați „de lux” prin aceste majorări salariale negândite suficient de bine din punct de vedere economic și excelent din punct de vedere politic, dovadă rezultatul alegerilor, la privat lucrurile nu stau la fel.

Salariile din sectorul privat, mai mici decât cele de la stat, confirmă un studiu făcut de jurnaliștii de la RFI si menționat de România Liberă, într-un articol în septembrie 2016. Se preciza de asemenea că “ în sectorul bugetar, salariul mediu lunar este de 2.300 lei, iar în cel privat salariul ajunge la numai 1.900 lei. Numai că ei, “corporatiștii” nu reprezintă electoratul de interes pentru partidul care continuă să împrăștie “bunăstarea” spre cetățeni, mărind salarii, pensii și prestații sociale.

Numai că se uită faptul că acești angajați din privat, mai prost plătiți ca mulți dintre bugetari sunt cei care susțin dezvoltarea, cei care produc într-adevăr.

Ce înseamnă această majorări pentru contribuabilul de rând?

Am înteles deja că primesc bani mulți cei care nu produc nimic, doar consumă, în timp ce e din ce în ce mai firav segmentul celor care aduc bani în economie. Ii oprește aceasta pe social-democrați să facă pomeni?

Nu, din contră, Guvernul Grindeanu anunța multe măriri în 2017: din februarie, majorare de 20% a personalului din autoritățile administrației locale, majorare cu 50 % a salariilor personalului din instituțiile de spectacole sau concerte, de la 1 martie majorarea indemnizației sociale pentru pensionar și de la 1 iulie majorarea punctului de pensie.

De unde se vor plăti totuși aceste majorări?

Impozitarea suplimentară e una din soluțiile anunțate de Guvernul Grindeanu

Practic, PSD a taiat cele 102 taxe (care de fapt sunt 86, după cum demonstreaza adevarul.ro) ca să supraimpoziteze salariile mărite

Ce șansă e să se oprească hemoragia banului public și să se evalueze situația cu profesionalism, astfel încât să nu plătim ani buni efectele mărinimiei PSD?

Una ar fi ca, sub pretextul banilor lipsă de la tehnocrați să nu se mai poată acorda toate sumele trecute în programul de guvernare.

Indiferent ce se va întâmpla, inechitățile generate de măririle haotice de salarii și sumele colosale eliberate de la buget pe diverse motive vor provoca un cutremur în economia României, și cum banii sunt ai noștri, și consecințele vor fi tot ale noastre.

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi