PSnews

PSnews VIDEO

Țuțuianu arată ce trebuie să știm despre protocoalele SRI / EXCLUSIV

Adrian Tutuianu
radu-tudor.ro

Cea mai recentă ediție a interviurilor video PSnews.ro l-a avut miercuri ca invitat pe senatorul PSD Adrian Țuțuianu, președintele Comisiei parlamentare de control al Serviciului Român de Informații (SRI).

Senatorul a vorbit despre un subiect ce a iscat dezbateri aprinse în ultimele luni – și anume: protocoalele secrete încheiate de către SRI cu diverse instituții, în special cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și implicit cu Direcția Națională Anticorupție (DNA), aflată în subordinea PICCJ.

Concret, Adrian Țuțuianu a apreciat că aceste protocoale „ar trebui să fie instrumente prin intermediul cărora detaliezi modul cum pui în aplicare o anumită dispoziție legală”.

„Din 1992 până astăzi, s-au încheiat diverse protocoale între instituții ale statului: și din sistemul de securitate națională, dar și alte instituții, care nu sunt neapărat parte a acestui sistem. Este un mod în care a funcționat administrația publică din România și, ca principiu, protocoalele nu trebuie să le vedem ca având prevederi care să încalce legea, ci mai degrabă ele ar trebui să fie instrumente prin intermediul cărora detaliezi modul cum pui în aplicare o anumită dispoziție legală, a explicat senatorul PSD.

Solicitat de către jurnalistul Dan Bucura să precizeze dacă aceste protocoale pot fi considerate drept norme metodologice care dublează o lege, președintele Comisiei SRI a afirmat: „Nu dublează o lege; detaliază modul în care se lucrează între anumite instituții”.

„În al doilea rând: CSAT-ul a venit și a dat – de exemplu – Serviciului Român de Informații niște atribuții – spre exemplu, pe zona de combatere a corupției. Și în baza acelor hotărâri ale CSAT-ului, s-a venit și s-au încheiat anumite protocoale. Acum, sigur că hotărârile CSAT-ului știți bine că au un caracter secret (ele nu sunt publice) și există o temere în opinia publică potrivit căreia prin hotărârile CSAT-ului s-ar fi adăugat la lege (vedeți susținerile făcute de Uniunea Națională a Judecătorilor) și că aceste protocoale – încheiate în special între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe – ar putea să conțină norme, reguli care încalcă drepturi și libertăți fundamentale. S-a invocat și altceva (ceea ce e corect pe fond): că cetățeanul ar trebui să cunoască norma juridică, norma legală, pe de o parte pentru a se putea conforma, pe de altă parte pentru a se putea apăra, a spus Țuțuianu.

În continuare, Adrian Țuțuianu a pledat pentru desecretizarea protocoalelor SRI, arătând importanța acestui gest pentru opinia publică.

„Noi ne-am exprimat în comisie foarte clar în urmă cu 3 săptămâni și am spus că, din perspectiva societății civile, apreciem că ar fi utilă desecretizarea acestor protocoale, pentru că, dacă ele conțin lucruri care nu afectează drepturi și libertăți fundamentale, opinia publică se liniștește; pe de altă parte, dacă sunt lucruri în neregulă în aceste protocoale, ele trebuie corectate, în așa fel încât să nu avem niciun fel de derapaj democratic. Procedura de desecretizare, însă, este destul de complicată: implică pe cei care au semnat aceste protocoale (uneori sunt două, alteori sunt mai multe instituții), implică o decizie luată la nivel guvernamental, iar anumite lucruri țin de CSAT. Comisia nu are atribuții în a desecretiza protocoale, nu are niciun fel de atribuții legate de hotărârile CSAT-ului. Noi putem doar să ne exprimăm o opinie (am exprimat-o și o vom exprima și în cursul zilei de astăzi, la bilanțul Serviciului Român de Informații)”, a punctat PSD-istul.

Întrebat dacă a fost necesară secretizarea acestor protocoale, parlamentarul a răspuns: „Cred că sunt anumite lucruri care nu pot fi date publicității – de exemplu, mijloacele folosite de aceste instituții pentru a ajunge la un rezultat, metodele de lucru…”

Dan Bucura a insistat: era necesar ca astfel de lucruri să fie prevăzute într-un protocol? La rândul lui, Adrian Țuțuianu a replicat: „Am spus ceva mai devreme că, în principiu, protocolul ar trebui doar să prevadă modalitățile foarte concrete, foarte practice în care se lucrează între instituții ca să ajungem la rezultatul dorit”.

„Dau exemplul tuturor parchetelor: sunt informații care sunt comunicate parchetelor. Există obligația legală a Serviciului Român de Informații să sesizeze parchetul atunci când, din culegerea de informații, rezultă că o persoană sau alta săvârșește anumite infracțiuni”, a adăugat senatorul de Dâmbovița.

În schimb, chestionat dacă există și alte structuri informativ-operative care să aibă protocoale cu alte instituții ale statului (SIE, DGIPI, DGA), Adrian Țuțuianu a replicat: „Nu știu aceste chestiuni, pentru că exced competențele comisiei”.

Urmăriți mai jos secvența, între momentele 9:27 și 15:50.

 

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi