PSnews

Ultima Oră

Viitorul PSD-ului, în mâinile judecătorilor Curții Constituționale EXCLUSIV

curtea constitutionala
ccr.ro

O simplă excepție de neconstituționalitate ridicată într-un dosar de corupție judecat de ICCJ și diferențele de opinii dintre liderul Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, și guvernul PSD-ALDE, condus de Sorin Grindeanu, pune direct în mâinile judecătorilor CCR soarta grupării social-democrate.

În dosarul instrumentat de DNA se judecă atât cazul Bombonicăi Prodana (fostă Dragnea), acuzată de abuz în serviciu și comiterea unui prejudiciu de peste 100.000 lei în bugetul DGASPC Teleorman (instituție din subordinea Consiliului Județean din același județ), cât și cel al lui Liviu Dragnea, acuzat de instigare la abuz în serviciu.

Dragnea, un aspect constituțional inedit

În interiorul partidului, neînțelegerile pe tema Ordonanței de Urgență 13/2007 – care ar fi modificat încadrarea infracțiunii de abuz în serviciu prin stabilirea unui prag minim de la care să înceapă urmărirea penală – lasă soarta lui Dragnea – și implicit a partidului – la latitudinea membrilor CCR.

Procedural, aceștia au solicitat puncte de vedere de la Executiv, președinții celor două Camere din Parlament și de la Avocatul Poporului, lucru care a dus la o altă situație ingrată, în care Dragnea, în calitate de președinte al camerei inferioare din Parlament, ar trebui să își pună semnătura pe un argument pro sau contra intereselor sale personale exprimat de membrii Biroului Permanent ai Camerei Deputaților.

„Este un aspect pe care nu l-am luat în seamă în momentul în care am lucrat la Constituție. Nimeni nu s-a gândit că se va ajunge la o astfel de situație, ca un președinte de Cameră să fie obligat să semneze un punct de vedere pe o chestiune care îl vizeză în mod direct.

Dar, ca idee, Camera Deputaților și Senatul nu comunică punctele de vedere atât de des. Aș putea spune că ne trimiteau punctele de vedere doar când aveau interes. Guvernul, în schimb, răspunde des”, a declarat joi pentru PSnews.ro Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României.

Problema pragului de prejudiciu

Chestiunea pragului de prejudiciu pentru încadrearea unei fapte ca abuz în serviciu nu a ocolit niciuna dintre istituțiile implicate direct în problema castanei fierbinți plasate în palmele judecătorilor CCR.

Pe de-o parte, ministrul Justiției Tudorel Toader respinge această idee, deputații PSD țin de ea morțiș, iar Curtea Constituțională s-a pronunțat în favoarea desemnării unui plafon minim de la care să pornească încadrarea acestei infracțiuni, dar s-a ferit să menționeze care ar fi acesta, lăsând totul la latitudinea legiuitorului.

La latitudinea membrilor Legislativului ar trebui să rămână toată această chestiune, a impunerii pragului și a modificării codurilor penale, crede și președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, PSD-istul Eugen Nicolicea.

„Guvernul nu a făcut decât să își exprime punctul de vedere. Ministrul Toader a susținut mereu această variantă și ar fi fost cel puțin ciudat ca, în punctul de vedere remis Curții, să afirme contrariul. Dar, până și un punct de vedere se poate schimba. În plus, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra acestei probleme, numai că nu a fixat un plafon, lăsând acest lucru în seama Legislativului.

Oricum, chestiunea în cauză rămâne la latitudinea noastră. Legiutorul va decide asupra stabilirii sau neintroducerii unui prag de prejudiciu în cazul abuzului în serviciu”, a ținut să precizeze Nicolicea joi pentru PSnews.ro.

Lupta de putere

În ciuda statutului de unic candidat în alegerile interne pentru postul de președinte al PSD, Liviu Dragnea a ajuns într-o poziție instabilă în partid după ce a expus noul executiv presiunii exercitate de stradă la ideea eliminării și modificării încadrării unor fapte de corupție sau a unora asimilate faptelor de corupție.

Printre acestea, se numără stabilirea unui prag de prejudiciu în cazul abuzului în serviciu, chestiune care l-ar putea scoate basma curată din dosarul trimis de procurorii DNA în instanță, prin simpla clasare a acuzațiilor aduse lui și fostei soții.

Însă, spre surprinderea lui Dragnea, premierul Grindeanu nu s-a mulțumit cu simplul rol de „yes man” de partid, gata să-și îngroape cariera politică de dragul șefului suprem. Disensiunile dintre cei doi  au ieșit rapid la suprafață, iar în acest moment vorbindu-se chiar de o succesiune a lui Grindeanu la șefia PSD.

Un alt personaj cu ambiții de a ocupa poziția supremă în partid este primarul Bucureștiului, Gabriela Firea, dar, într-un partid de genul PSD, accesul la putere este  garantat celui care reușeste să dea o lovitură de grație adversarului.

Or, asta pare să fi făcut prim-ministrul Sorin Grindeanu, prin intermediul specialiștilor din subordinea lui Tudorel Toader, în momentul completării și expedierii punctului de vedere al Guvernului în chestiunea execepție de neconstituționalitate ridicată în dosarul Bombonicăi Prodana și a fostului ei soț, Liviu Dragnea.

Conform ziarului Adevărul, surse judiciare susțin că premierul a cerut judecătorilor CCR să respingă solicitarea de judecare a excepției de neconstituționalite ridicate de Bombonica Prodana (fostă Dragnea), considerând că inexistența unui prag minim pentru abuzul în serviciu nu justifică o astfel de cerere.

În plus, în răspunsul Executivului se fac referiri și la alte solicitări similare respinse ca inadmisibile de Curte, ultimul precedent datând din luna martie a acestui an.

Perechi de câte 3

În componența Curții Constituționale a României intră 9 judecători, cu tot cu președinte. Dintre cei 9 judecători, trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României, reînnoirea formulei, pe un mandat de 9 ani, făcându-se o dată la trei ani. Procedeul este menit să asigure și un anumit echilibru al puterilor în stat, fără a exclude însă influențe politice susceptibile de a plana asupra fiecărui membru al CCR.

În acest moment, președintele CCR Valer Dorneanu și judecătorul Marian Enache au în CV și o bogată experiență parlamentară, Mona Pivniceru a ocupat postul de Ministru al Justiției în 2012-2013, Daniel Morar a condus DNA până la instalarea Laurei Codruța Kovesi, Livia Doina Stanciu a reprezentat una dintre opțiunile președintelui Iohannis, în vreme ce Petre Lăzăroiu, Mircea Ștefan Minea, Simona Maya Teodoriu și Varga Attilla par selectați mai mult după referințe profesionale.

Grupul celor nouă va trebui să decidă pe 6 iunie dacă excepția de neconstituționalitate ridicată de Bombonica Prodana (fostă Dragnea) este sau nu justificată, cazul riscând să devină o adevarată bomboană otrăvită pentru social-democrați.

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi