Skip to content
Societate

1 decembrie 1918 – 2020, două zile mari sub semnul pandemiei. Istoricul Adrian Majuru: În 1918 era gripa spaniolă, care a făcut multe victime în Mica Românie

Facebook/Adrian Majuru

Contactat de PS News, istoricul și jurnalistul Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului București, a explicat însemnătatea zilei de 1 Decembrie 1918 și și și-a imaginat cum ar fi arătat România fără acest eveniment determinant pentru viața românilor.

„Aș vrea să ne amintim faptul că și în 1918 era pandemie, era vorba de gripa spaniolă care a făcut foarte multe victime în mica Românie, alături de tifosul exantematic care a fost cauzat de o sărăcie teribilă pe toate palierele  sociale. Chiar și cei cu statut de clasă mijlocie au suferit foarte mult în perioada ocupației germane care abia se încheia la 1 decembrie, iar apoi nu putem ignora tuberculoza, păduchii care veneau de pe frontul Moldovei către Oltenia și Muntenia. Se întorceau foarte mulți dintre refugiați acasă. Pe atunci nu aveau un sistem sanitar bine pus la punct, comparând cu situația sanitară de astăzi. Atunci era o situație cu mult mai gravă”, susține jurnalistul.

În continuarea interviului, Adrian Majuru a explicat cum ar fi arătat România fără ziua de 1 decembrie 1918.

„Dacă nu era 1 decembrie ar fi fost altă zi, pentru că ei oricum aveau asta în plan. S-a întâmplat să fie 1 decembrie pentru că așa au căzut zarurile istoriei. A fost așa pentru că Armata Română s-a remobilizat rapid cu câteva zile înainte, a fost cea mai rapidă mobilizare a unei armate pe timp de război. Această mobilizare a armatei române care a înlăturat practic ocupația germană în 48 de ore.

A fost un imbold foarte bun pentru ardeleni să grăbească lucrurile să se adune la Alba Iulia. Și pentru ei a fost un efort, pentru că și Transilvania avea drumuri nesigure, Imperiul Austro-Ungar se prăbușise, erau zone mai sigure, unele sub controlul localnicilor, cum a fost Transilvania. Și aici a fost rolul lui Iuliu Maniu care a reușit să creeze niște detașamente transilvănene care să ofere siguranță locuitorilor acestor mari provincii de margine a imperiului. S-a putut organiza această adunare și datorită unor măsuri de securizare militară a acestor spații nepreluate la acea dată de Armata Română, ea va intra ulterior în Transilvania.

Pentru acea vreme, unirea a fost doar un punct pe o hartă mai largă, pentru că este vorba de un mecanism pregătit de două generații în urmă, de la mijlocul secolului al XIX-lea.  Fără adunarea de la Alba Iulia, era foarte probabil să fie foarte complicat de adus un argument dincolo de cel militar și politic că Transilvania trebuie să se unească cu România. Era foarte importantă opinia colectivă a populației acestei regiuni”, spune istoricul.

În încheierea interviului, jurnalistul îndeamnă românii la solidaritate.

„Aș spune că cel mai relevant lucru, așa cum au gândit-o și aceia care au ajuns să se adune la Alba Iulia, este ca fiecare să își construiască cu pași mici, dar  foarte cumpăniți, propria lor viață și proiect de viață, și acesta să fie legat de cei care sunt alături de ei în aceeași generație și să fie solidari atât în breaslă, cât și în interiorul generației, astfel încât plusul de caracter, performanța să domine nepotismul și clientelismul politic. Dacă nu se ridică o masă critică în această direcție, nu vom putea păstra țara pe care au hotărât-o în urmă cu 100 de ani bunicii noștri”, a conchis Majuru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *