Skip to content
Politică

1 decembrie 2019: Comisia Von der Leyen, un nou început pentru UE și provocările din următorii 5 ani

1 decembrie 2019 este o zi importantă pentru România, dar și pentru întreaga Uniune Europeană. Pe 1 decembrie 2019 este un nou început pentru Uniunea Europeană, deoarece la conducerea Comisiei Europene se va instala Ursula von der Leyen și echipa sa de comisari desemnați de statele membre. Dar până la votul din Parlament și instalarea la Bruxelles, von der Leyen s-a confruntat cu câteva provocări după ce a anunțat că ar dori o comisie „a stilului de viață european” – care a fost imediat critică deoarece ar duce spre extrema dreaptă și spre fascism – iar o altă provocare au fost cei trei comisari europeni refuzați în prima fază: Laszlo Trocsanyi, din partea Ungariei, RovanaPlumb, din partea României, și Sylvie Goulard, din partea Franței. Dintre cei trei, cea mai greu de înlocuit a fost SylvieGoulard, protejata lui Emmanuel Macron. Președintele Franței a cerut mai multe explicații pentru acest refuz și a criticat Bruxellesul. Ulterior, cei trei au fost înlocuit.

Mai jos vă prezentăm lista completă cu toți comisarii europeni din echipa Ursulei Von der Leyen, care au fost votați de Parlamentul European cu 461 de voturi pentru, 157 împotrivă și 89 de absenți.

Dar interesantă este supremația PPE în Comisia Europeană, având 10 membri în actuala comisie, iar social-democrații au rămas cu 9 membri. Dacă PSD numea comisarul european, atunci social-democrații ar fi avut 10 comisari, iar PPE doar 9. Se poate afirma că social-democrații au înregistrat o nouă înfrângere în UE după ce în vară le-a fost refuzată propunerea de președinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Dar pentru a înțelege și mai bine influența PPE în Europa, trebuie să privim la imaginea de jos, unde observăm că PPE controlează tot Estul și sud-estul Uniunii Europene. România, Bulgaria, Grecia sunt totodată țări pe care Germania le-a împrumutat cel mai mult din UE, de altfel, numeroase companii germane controlează astăzi economia Greciei sau Bulgariei.

Social-democrații au mai mult influență în Vestul și sudul Europei, în țările latine, acolo unde socialismul a înflorit după criza economică din ultimii ani. Singura țară controlată de social-democrați, care nu e socialistă, este Italia. Deși au un partid declarat de stânga, Italia ultimilor ani nu este un exemplu de socialism în Europa.

De la Brexit la revoluție industrială

Principala mare provocare pentru comisia von der Leyen este chiar Brexitul, atât de amânat și atât de criticat de toată lumea. Britanicii au ajuns într-un punct mort din care nu mai au scăpare. După atâtea amânări ne îndoim că se va respecta termenul de 31 ianuarie 2020. Comisia von der Leyen nu va avea suficient timp să pregătească Brexitul sau să se adapteze la această provocare și atunci ar putea urma o nouă amânare, ceea ce nu poate decât să-i bucure pe britanici și să-l enerveze pe Emmanuel Macron.

Ursul von der Leyen ne promite o Europa „verde”, o Europa care va proteja mediul înconjurător, însă acest lucru nu s-ar putea realiza fără o revoluție industrială, deoarece cea mai mare sursă de poluare este industria. Principalul motor al economiei UE este industria auto. Scandalul Volkswagen din trecut ne-a arătat că producătorii auto neglijează complet mediul înconjurător și sunt dispuși la orice pentru profit.

Va fi foarte greu pentru UE să convingă marile companii să investească într-o industrie mai prietenoasă cu mediul înconjurător, una care să polueze mai puțin, deoarece acest lucru ar determina noi investiții ceea ce ar implica o reducere a profiturilor. Cu alte cuvinte, marile companii ar trebui să-și reducă profitul pentru a proteja mediul înconjurător. Este greu de crezut că vor accepta acest compromis.

Totodată, Comisia UE vrea și o Europa digitală, plănuind să investească în tehnologii pentru a reduce dependența de SUA și China. Această idee este împotriva ideii de a proteja mediul înconjurător. Dezvoltând tehnologii digitale se creează o nouă sursă de poluare. Comisia Von der Leyen va trebui să găsească un echilibru între ideea de a proteja mediul înconjurător și industrie/tehnologie.

Alte provocări pe care le va avea de înfruntat Ursula Von der Leyen și comisarii din echipa ei vor fi extinderea UE în Balcanii de Vest, care pare să nu fie o prioritate pentru toată lumea, aderarea Turciei criticată de liderii europeni, influența NATO, viitoarea armată europeană, acordul comercial cu SUA, criză migrației, reducerea dezechilibrului dintre nordul și sudul continentului, redefinirea relațiilor cu Rusia și China. Și acestea sunt doar câteva probleme pe care le moștenește de la comisia Juncker care n-a rezolvat nicio problemă majoră a continentului nostru, ci s-a pierdut în discursuri de lemn despre statul de drept.

Dar în ultimele săptămâni, din discursul comisarilor europeni au dispărut măsurile concrete pentru cetățeni și s-a revenit la aceeași discuție despre companii, multinaționale, bănci, industrie. Dacă în campania electorală pentru alegerile europarlamentare toți marii lideri europeni – începând cu Macron, Merkel, Conte – promiteau o Europa care va fi mai aproape de cetățeni, acum se pare că au uitat brusc toate acele promisiuni.

 

 

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *