1 Mai este Ziua Muncii și ar trebui să marcheze lupta muncitorilor pentru mai multe drepturi și salarii mai mari. Dacă în Paris, Madrid sau Roma vedem numeroase manifestații, în România s-a pierdut complet semnificația acestei zile, deși țara noastră suferă când e vorba de drepturile muncitorilor.
România rămâne printre țările cu cele mai mici salarii, chiar dacă salariul minim sau mediu a crescut de la an la an. Deși au printre cele mai mici salarii, românii muncesc cel mai mult din UE: 2.029 de ore lucrate anual, potrivit datelor unui institut francez. Cel mai puțin muncesc olandezii și germanii, unde se înregistrează și cele mai mari salarii.
Spre exemplu, un francez muncește doar 35 de ore pe săptămână și are un salariu minim de 1.766 euro brut/lună. Din acești 1.766 plătește doar taxa pe venit, iar la final îi rămân aproape 1.400 de euro net.
Accidente la locul de muncă
România este una dintre țările UE în care au loc cele mai multe accidente la locul de muncă. România înregistrează între 4.000 și 5.000 de accidente la locul de muncă în fiecare an. Dintre aceștia, peste 100 de muncitori își pierd viața la locul de muncă.
Nici măcar companiile statului român nu respectă legislația muncii și normele de siguranță. În 2021, doi muncitori ai Primăriei Sector 3 și-au pierdut viața în urma unor lucrări fără autorizația în zona Bibliotecii Naționale. Primarul Robert Negoiță este urmărit penal pentru omor din culpă.
Principala problemă rămâne legislația foarte slabă și sistemul de justiție indiferent la aceste cazuri. Deși au trecut aproape 3 ani de când cei doi muncitori și-au pierdut viața, dosarul nici măcar nu a fost trimis în judecată și nu există o decizie a judecătorilor.
Inclusiv sindicaliștii de la Metrorex au arătat că își pun viața în pericol din cauza condițiilor de muncă. Aceștia au organizat mai multe proteste, iar în 2021, Cătălin Drulă, fostul ministru al transporturilor, voia să trimită Jandarmeria pentru a-i forța pe protestatari să renunțe la grevă. Sindicaliștii au continuat protestele și cer condiții mai bune de muncă.
„Din cauza condițiilor grele din subteran, majoritatea colegilor au probleme cardio-respiratorii, mai ales din cauza proastei ventilații. Sunt probleme de sănătate și din cauza iluminatului artificial, nu există lumină naturală. Sunt probleme mari cu oasele, din cauza faptului că zidurile produc radiații. Sunt și câmpuri electromagnetice. Undeva la 70% dintre colegi au probleme cardio-vasculare și de respirație”, a declarat Marian Artimon, lider al sindicatului de la Metrorex.
Ce spune Departamentul de Stat al SUA
Departamentul de Stat al SUA a publicat raportul pe 2023 privind respectarea drepturilor omului în România. Americanii au analizat și situația drepturilor muncitorilor și au remarcat mai multe probleme.
Potrivit americanilor, companiile din România împiedică muncitorii să formeze sindicate, ceea ce reprezintă încălcarea unui drept fundamental. De asemenea, justiția nu este capabilă să facă dreptate pentru muncitori atunci când e vorba de aceste abuzuri. Anumiți muncitori riscă chiar să fie concediați dacă încearcă să organizeze sindicate în companii, deși legislația le oferă acest drept.
România are mari probleme cu aplicarea normelor de siguranță la locul de muncă, arată autoritățile americane. Instituțiile statului fac controale, identifică abuzuri, dar nu se pune accentul pe aplicarea măsurilor.
„Standardele de securitate și sănătate în muncă (SSM) au fost adecvate pentru principalele industrii, dar conformitatea și aplicarea au fost slabe”, precizează americanii.
Guvernul nu a aplicat efectiv legea muncii copiilor, mai avertizează Departamentul de Stat. Mulți copii români sunt exploatați prin muncă, iar autoritățile nu reușesc nici măcar să aibă o evidență a acestor cazuri. Americanii consideră că, în realitate, sunt mult mai multe cazuri decât declară oficial Guvernul.
„Incidentele de muncă a copiilor sunt considerate a fi mult mai mari decât statisticile oficiale. Munca copiilor, inclusiv cerșetoria, vânzarea de mărfuri pe stradă și spălarea parbrizelor, a fost răspândită în comunitățile de romi, în special în zonele urbane”, precizează Departamentul de Stat.
Câți muncitori au avut drepturile încălcate
86% dintre muncitori consideră că le-au fost încălcate drepturile la locul de muncă cel puțin o dată de-a lungul carierei profesionale, arăta un studiu din 2023. 1 din 2 angajați declara că se confruntau cu această situație la locul actual de muncă.
„Cel mai mult îi afectează atunci când nu îşi pot lua concediu de odihnă când vor sau cât vor, după cum spun 25,4% dintre respondenţi. 22% sunt deranjaţi de faptul că au fost obligaţi să facă ore suplimentare sau că acele ore nu au fost plătite extra (18,5%). 9,1% au fost chemaţi să lucreze şi în weekenduri, deşi jobul lor presupunea un program exclusiv de luni până vineri, 8,1% au fost plătiţi la negru, iar lista drepturilor încălcate cel mai frecvent continuă cu concedieri fără preaviz, concedieri în perioada sarcinii sau imediat după revenirea din concediul de maternitate”, arăta sondajul realizat de eJobs.
Al 13-lea salariu
Deși românii au salarii mici, legea muncii din țara noastră nu prevede al 13-lea salariu. Italia, Grecia, Portugalia, Germania, Austria, Cipru sunt state UE unde muncitorii beneficiază de la 13-lea salariu. Acest venit suplimentar ajută semnificativ muncitorii. Totodată, al 13-lea salariu ar crește și încasările la bugetul statului, după ce vor fi plătite contribuțiile și taxele.
Zile de concediu
În privința zilelor de concediu, România nu este în urma altor state. Legislația prevede 20 de zile de concediu anual, dar muncitorii român au și numeroase zile libere legale. În total, un muncitor român are 32 de zile libere într-un an. La acest capitol, țara noastră nu are probleme și se aliniază la statele din Vestul Europei. Problemele apar atunci când muncitorii sunt împiedicați să-și ia concediul de odihnă, după cum au acuzat mai mulți angajați.
Ce mai înseamnă 1 Mai
1 Mai este doar o altă zi liberă pentru muncitorii români, deși abuzurile rămân. Muncitorii români se confruntă cu numeroase probleme, iar în lipsa unor sindicate puternice devin victime. Atunci când sindicatele organizează greve, Guvernul pune presiune pentru a le împiedica. În 2022, sindicatul de la STB (compania de transport a Primăriei București) a organizat o grevă spontană. Primarul Nicușor Dan a decis să concedieze sute de persoane care au participat la grevă. În total, peste 600 de angajați STB au fost sancționați pentru că au avut curajul să-și apere drepturile. Astfel de acțiuni sunt un alt abuz al instituțiilor statului, pentru a descuraja alte greve și proteste.
Deși statul român ar trebui să protejeze drepturile muncitorilor, situația sindicatelor arată că tocmai companiile și instituțiile statului sunt cele care sancționează muncitorii care își cer drepturile.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
