Skip to content
Politică

10 mai: întărirea sau decăderea unei instituții? CCR, între imparțialitate, rivalități personale și influențe politice EXCLUSIV

danielfenechiu.ro

Nicând presiunea publică – de decizie și de comunicare – nu pare să fi fost mai mare asupra Curții Constituționale a României (CCR) decât acum, când jucători politici și guvernamentali privesc deciziile ce urmează a fi luate ca pe semnalul dat pentru parcursul unor proiecte importante și – de ce nu? – pentru funcționalitatea viitoare a unor instituții.

Deja în piața comentariilor politice și de specialitate au început să curgă speculațiile și analizelele conform cărora judecătorii Curții (de altfel importante figuri academice) sunt tot mai des nevoiți sau înclinați benevol în a da curs unor proceduri ce duc la tergiversarea și denaturarea unor practici aparent banale, dar care pot inflența decisiv traseul unor aserțiuni democratice. Astfel, ne-am obișnuit în spațiul public să optăm mai curând pentru amânările unor temene sau publicarea unor decizii cu întârziere, decât să ne așteptăm la respectarea riguroasă a procedurilor, chiar și la acest nivel de judecată. Rămâne de văzut dacă această strategie face parte din funcționalitatea firească a instituției sau vine din dorința de a proteja cu orice preț secretul deciziei sau – mai grav – dacă este o urmare tragică a creșterii presiunii atât din partea societății civile, cât mai ales dinspre vectorii politici.

În mod paradoxal, Curtea Constituțională a României a devenit punctul de interesecție privit cu maximă încredere de către cele două părți combatante: cei care vor să zguduie actualul fundament al legilor jusției, dar și cei care vorbesc încă despre apărarea statului de drept în fundamentul expresiei sale legislative.

Cu toate acestea, în ultima perioadă devin îngrijorătoare speculațiile care plasează judecători ai Curții în diverse zone de influență și (de ce nu?) în zone de rivalitate profesională. Și nu greșim atunci când amintim că presa a scris detaliat despre rivalitățile dintre Daniel Morar și Laura Codruța Kovesi sau când atribuie nume precum cel al lui Valer Dorneanu în zona de influență PSD. În contextul în care vorbim de stoparea abuzurilor și limitarea influențelor în spațiul ce trebuie guvernat cu imparțialitate de către instanțele de judecată, iată că acum avem de-a face cu un enorm semn de întrebare în ceea ce privește decizia Curții Constituționale din data de 10 mai: va fi aceasta o urmare a unor rivalități personale, a unor afinități politice sau ce aparțin unor mecanisme care ar trebui să fie străine unor astfel de influențe? O astfel de ipoteză este întărită în mod dramatic de dezvăluirile unor publicații care atribuie decizia din această săptămână unui triunghi viciat de orice premisă de bună-credință, dacă se va dovedi că el funcționează, într-adevăr: Tudorel Toader – Valer Dorneanu – Karoly Benke. Acesta din urmă intră azi în atenția publică prin intermediul parcursului său profesional ce îl plasează, conform dezvăluirilor G4Media.ro, în trena profesorului Tudorel Toader. Și astfel, ne întrebăm dacă profesorul Toader, cel care a fost cândva îndrumător în cercetarea științifică derulată de stimabilul domn Benke, își va limita interacțiunea cu acesta într-un context ce depașește granița discipol-maestru.

Conexiunile ce pun sub semnul întrebării procedura prin care se va ajunge la o decizie în ceea ce privește sesizarea Guvernului privind conflictul între puterile statului trebuie privite cu atenție, cu atât mai mult cu cât o decizie a celui mai înalt for de legalitate și imparțialitate privind respectarea legii fundamentale trebuie să fie mai presus de orice suspiciune și comentariu partizan. Iar asta va însemna ca toți cei 9 judecători ai Curții Constituționale să se priveze benevol de orice preferință, relaționare sau influență anterioară, astfel încât decizia lor să poată rămână drept una în folosul statului român și al cetățenilor și, mai ales, mai presus de orice suspiciune.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *