Skip to content
Politică

100 de ani de la Trianon. Cazanciuc (PSD): ”A venit timpul să admitem că acesta este Centenarul care închide rănile unui trecut de sute de ani”

Inquam Photos / Octav Ganea

”Trianonul trebuie să rămână pentru toți simbolul unei păci care durează de 100 de ani. Nu cred deloc că este oportun să punem istoria să ne justifice lipsa de rezultate și frustrările politice prezente”, susține președintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, într-un mesaj distribuit cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la semnarea tratatului de la Trianon.

Senatorul amintește că, în urmă cu 4 ani, la 4 iunie 2016, a pornit ”Lecție de colecție”, un proiect menit sã ajute la pregãtirea elevilor pentru Marele Centenar al Unirii de la Alba Iulia din 1918.

”Am luat celebra hartă din plastic cu ajutorul căreia copiii învățau conturul țării cu mulți ani în urmă și am marcat pe ea toate bătăliile duse de armata română în Primul Război Mondial 1916-1918.

Întreprinzătorul care din puține resurse a pus la punct o mică linie de producție pentru hărți îmi spune într-una din întâlnirile de la” fabrică”, faptul că, din punctul lui de vedere, nu vor fi suficienți 2 ani pentru a realiza acțiunile școlare la care speram și că ar trebui să ne extindem până în 1920, anul semnării Tratatului de la Trianon.

Am fãcut ochii mari, surprins în mod plăcut de semnificația educativă pe care domnul inginer îmi propunea să o dăm unui moment istoric despre care credeam că este cunoscut mai degrabă prin valențele și importanța lui juridică.

Să fi avut oare acordurile internaționale un rol major în conturarea viitorului stat România?”, se întreabă social-democratul.

Invadarea Moldovei și a Țării Românești, la 2 iulie 1853, de către Imperiul rus a dus la declanșarea Războiului Crimeii (1853-1856), încheiat cu victoria Franței și Marii Britanii. Tratatul de pace, semnat la Paris la 30 martie 1856, statua că nici una dintre puterile garante nu are dreptul de a interveni în afacerile interne ale Principatelor Moldova și Tara Românească, amintește Robert Cazanciuc.

”Sprijinul lui Napoleon al III-lea a fost decisiv pentru dezarmarea opoziției Turciei și Austriei față de dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Astfel, la 1/13 aprilie 1859 Conferința de la Paris a puterilor garante dădea recunoașterea oficială a faptului împlinit de la 24 ianuarie 1859 . Mica Unire era astfel consfințită.

Știam din cărțile de istorie sau din filmele copilăriei că ne-am câștigat independența față de Imperiul Otoman prin lupta la baioneta purtată în 1877 pentru cucerirea redutelor de la Grivița, Plevna sau Vidin.

Am înțeles mai târziu că nu doar prin simpla întoarcere victorioasă acasă a bravilor noștri dorobanți sau călărași am devenit o națiune independentă, ci mai ales printr-un intens efort diplomatic consfințit prin Pacea de la Berlin din 1878”, mai spune senatorul.

La 1 decembrie 1918 românii s-au prins în hora unirii la Alba Iulia și au arătat lumii întregi că vor să trăiască în aceleași frontiere, punctează social-democratul.

”Ca și în 1877, sacrificiul celor 800.000 de români căzuți în bătăliile celei mai crunte conflagrații mondiale a fost urmat de un intens efort diplomatic, încununat de succes prin Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, care a consfințit recunoașterea internațională a României Mari.

Astăzi vorbim despre un secolul de istorie națională – un reper pentru națiunea română. Copiii noștri și fiecare generație care a aflat despre acest moment unic în istoria noastră au fost învățați că România a recuperat niște teritorii, iar Ungaria le-a pierdut. Aceasta a fost lecția pe care am primit-o cu toții, de ambele parți ale graniței. Dar istoria relațiilor dintre români și maghiari nu se mărginește la un secol. Și nici nu este una care să ne despartă”, subliniază Robert Cazanciuc.

Președintele interimar al Senatului crede că ”este greșit să privim acest trecut la modul reducționist: unii buni și alții răi. Unii eroi și alții asupritori”. ”Dacă am cãuta să vedem în trecutul nostru comun ce ne desparte, n-am fi fost astăzi vecini. Și n-am fi învățat nimic din suferința prin care am trecut”, precizează senatorul.

”Cei 100 de ani de la Trianon trebuie să fie motiv de rememorare lucidă și de acceptare pașnică a unei realități a acelor vremuri. Nu putem trãi în prezent cu gândul la un trecut dureros. Avem ocazia să învățăm din ce s-a întâmplat atunci, dar să privim cu bună credință și cu bune intenții către un viitor comun.

Dezbinarea, segregarea, extremismul, intoleranța sunt armele societăților totalitare sau retrograde. (…)

Nu cred deloc că este oportun să punem istoria să ne justifice lipsa de rezultate și frustrările politice prezente. A venit timpul să admitem că acesta este Centenarul care închide rănile unui trecut  de sute de ani.

Trianonul ar trebui sã rãmânã pentru toți simbolul unei pãci care dureazã de 100 de ani. Este normal ca românii sã fie mândri de aceastã realizare”, a încheiat Robert Cazanciuc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *