De pe multe produse vor dispărea specificațiile „Produs verde”, ,,Biodegradabil” sau ,,100% natural”, dacă ele nu vor fi însoțite de dovezi care să le demonstreze consumatorilor că așa stau lucrurile în realitate.
Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European au dat undă verde măsurilor pe care Comisia Europeană vrea să le impună printr-o nouă directivă care vizează interzicerea dezinformărilor ecologice pentru promovarea produselor, un fenomen cunoscut sub denumirea de „greenwash”. Studiile realizate în ultimii ani au arătat că pentru a atrage consumatorii, care se arată tot mai preocupați de protejarea mediului, companiile aleg să-și promoveze produsele exagerând sau chiar folosind practici comerciale înșelătoare cu bună știință.
Principala măsură vizată de Bruxelles este adoptarea unei directive care să asigure o informare corectă a consumatorilor. Viitoarea directivă (Green Claims Directive) va veni la pachet cu sancțiuni care pot atinge până la 4 % din cifra de afaceri pentru companiile care își promovează produsele apelând la dezinformări de mediu. Un studiu realizat de Comisia Europeană în anul 2020 a arătat că 53,3% dintre reclamele de mediu făcute de companii cu privire la propriile produse s-au dovedit a fi vagi, înșelătoare sau nefondate. Dintre aceste 53,3% de afirmații, 40% au avut o bază nefondată, nesusținută de studii sau orice mijloace de probă care ar putea fi verificate de consumatori.
Practicile de „greenwashing” sunt campanii de marketing prin care unele companii se promovează ca fiind responsabile față de mediu, deși ele sunt implicate în practici dăunătoare din punct de vedere ecologic.
Industria modei, sclipitoare și cu multe falsuri
Conform unui raport al Fundației Changing Markets din Olanda din 2021, care a analizat prezența practicii de „greenwashing” în industria modei, 39% din produsele studiate aveau etichete „verzi” atașate, iar dintre acestea, 59% erau cazuri de „greenwashing”. Dintre companiile verificate în cadrul raportului, cele mai multe dezinformări au fost găsite la unele branduri cunoscute și prezente chiar și pe piața din România, ele având 96% respectiv 89% din afirmații care se încadrau în categoria de „greenwashing”.
Industria cărnii și a laptelui, arătate cu degetul
De asemenea, nici în industria alimentară nu lipsesc cazurile de „greenwashing”, arată un raport al fundației amintite din martie 2023. Acesta constata că multe afirmații ecologice găsite pe etichetele produselor alimentare și în reclame erau exagerate sau nefondate. Chiar branduri internaționale apelează la aceste practici incorecte față de consumatori, încercând astfel să se identifice cu preocupările legate de protecția mediului ale acestora. Cele mai multe falsuri au fost promovate de către companiile producătoare de carne și produse lactate, ale căror produse sunt responsabile pentru cea mai mare parte a emisiilor de gaze cu efect de seră legate de alimente. Sistemul alimentar contribuie cu aproximativ o treime din emisiile globale în fiecare an, în mare parte din creșterea și hrănirea animalelor.
Fenomenul a intrat și în bănci
Numărul cazurilor de „greenwashing” efectuat de bănci şi companiile de servicii financiare din întreaga lume a crescut cu 70% în perioada septembrie 2022 – septembrie 2023 comparativ cu perioada similară din intervalul 2021-2022, arată o analiză publicată în octombrie anul trecut de către firma de date de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) RepRisk. Astfel, au fost înregistrate 148 de cazuri la nivel global, din care 106 au fost făcute de către instituţii financiare europene. Industria bancară şi a serviciilor financiare este a doua după petrol şi gaze pentru numărul de incidente de greenwashing, a spus RepRisk în raport.
Cui i se aplică directiva
Cerințele viitoare directivei se vor aplică majorității companiilor din Uniunea Europeană, de la IMM-uri la marile companii publice, precum și în toate industriile. Inclusiv companiile care au sediul în afara Uniunii Europene, dar care vând produse consumatorilor de aici vor trebui să se conformeze noilor reguli, odată cu intrarea în vigoare a directivei. Singurele companii cărora nu li se va aplica directiva sunt microîntreprinderile. Totuși, acestea vor putea să se alinieze noilor cerințe din proprie inițiativă.
Companiile vor trebui să demonstreze că au folosit aceleași metode pentru a compara aspectele relevante ale produselor similare. De asemenea, afirmațiile că produsele au fost îmbunătățite nu se pot baza pe date care au o vechime mai mare de cinci ani.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
