Skip to content
Republica Moldova

102 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Pagini de istorie cu Bogdan Bucur și Petrișor Peiu

" "

Astăzi, 27 martie, se împlinesc 102 ani de la Unirea Basarabiei cu România, consfințită la finalul Marelui Război. Din nefericire, istoria a consemnat existenţa, sub un singur stat, a celor două teritorii separate de Prut, timp de doar 22 de ani, la 28 iunie 1940, un ultimatum al guvernului sovietic, care urmărea punerea în aplicare a pactului Hitler-Stalin, fiind adresat României, consemnând cedarea Basarabiei către Uniunea Sovietică.

Basarabia a făcut parte din Moldova istorică până în anul 1812, când teritoriul dintre Prut și Nistru a ajuns în graniţele Imperiului Ţarist, în contextul războaielor dintre ruși și otomani. Românii basarabeni au fost victimele unui proces foarte dur de deznaţionalizare – a fost interzisă folosirea limbii române în școală și administraţie, iar orașele au fost colonizate cu populaţie rusească.

" "
" "

După revoluţia rusă din februarie 1917, soarta românilor de la est de Prut se afla din nou la cumpăna istoriei. În noiembrie 1917, un Congres al Ostașilor Moldoveni a proclamat autonomia politică și administrativă a Basarabiei, precum și organizarea de alegeri pentru un Sfat al Ţării. Au fost aleși 150 de deputaţi, care reprezentau toate regiunile și naţionalităţile, dintre care 70% erau români, iar restul ucraineni, evrei, ruși, bulgari, germani, găgăuzi etc. La conducerea Sfatului Ţării a fost ales Ion Inculeţ, iar în decembrie 1917, deputaţii au proclamat înfiinţarea Republicii Democratice Moldovenești, ca stat federativ al Rusiei. Însă noua republică era slab organizată administrativ, iar trupele rusești și germane, aflate în retragere, au instaurat haosul. În plus, naţionaliștii ucraineni sabotau tentativele de autodeterminare ale românilor. Fruntașii basarabeni au cerut ajutorul armatei române, care a trecut Prutul și a stabilizat ordinea în regiune. În cele din urmă, membrii Sfatului Ţării au decis că singura soluţie pentru apărarea cauzei naţionale era Unirea cu România. Ședinţa din 27 martie 1918 a consfinţit revenirea Basarabiei la ţara-mamă „de-a pururi și totdeauna”.

Petrișor Peiu, subsecretar de stat pentru politici economice, a vorbit în exclusivitate pentru PSNews.ro despre însemnătatea unirii de acum 102 ani. Acesta a precizat că amenințarea din prezent a unei pandemii globale nu trebuie decât să ne întărească și să ne ajute să găsim resursele necesare pentru renașterea națională și pentru recuperarea unității naționale

„Acum 102 ani, în ziua de 27 martie 1918, România era într-o situație dramatică: pierduse peste două treimi din teritoriul Regatului, care se aflau sub ocupația germană. Basarabia însăși se afla sub asaltul trupelor imperiale demobilizate, care se transformaseră în bande înarmate bolșevizate, dedate infracțiunilor de tot felul asupra populației. În plus, Basarabia era la începutul declanșării epidemiei de tifos.

Guvernul tocmai se schimbase și la putere se afla premierul Alexandru Marghiloman, care începuse o negociere umilitoare cu Puterile Centrale pentru încheierea unei păci dezastruoase. Coroana însăși se afla în plină desfășurare a unui scandal care avea să aibă punctul culminant în august, odată cu dezertarea principelui Carol.

Și cu toate aceste fapte împotrivă, Sfatul Țării de la Chișinău hotărăște Unirea cu România, iar administrația și armata române se pun pe treabă și înfăptuiesc în întregime Unirea, aducând prima rază de soare în sufletul greu încercat al românilor și declanșând un proces măreț, care avea să se încheie la 1 Decembrie 1918 prin Unirea tuturor provinciilor românești. Faptul că astăzi, țara noastră se află sub amenințarea unei pandemii globale sufocante și a unei crize economice dureroase și brutale nu trebuie decât să ne întărească și să ne ajute să găsim, în noi toți, resursele necesare pentru renașterea națională și pentru recuperarea unității naționale”, a precizat pentru PSNews.ro Petrișor Peiu.

Istoricul Bogdan Bucur a vorbit și el despre însemnătatea momentului și despre condițiile aproximativ similare din punct de vedere epidemiologic de atunci și de acum.

“Poate pentru prima dată în istorie aniversăm unirea Basarabiei cu România în niște condiții epidemiologice similare cu cele care au fost în teren ala momentul respectiv, în preajma anului 1918. Este o aniverare din acest punct de vedere complet autentică. Primul Război Mondial a fost marcat de o epidemie de tifos care și-a făcut simțită existența de-a lungul întregului război. Doar în România, această epidemie a făcut aproximativ 300.000 de victime. Pe de altă parte, epidemia s-a întins până după sfârșitul războiului, iar la 1918, exact în momentul în care Sfatul Țării a luat decizia fericită de unire a Basarabiei cu România, a fost declanșată o altă pandemie – febra spaniolă.

Astfel, celebrăm această zi în condiții epidemiologice similare. Cred că lucrul acesta trebuie să ne întărească, să ne dea speranță și să ne motiveze. Dacă înaintașii noștri au putut să se gândească dincolo de pericolele sanitare, medicale ale momentului infinit mai grele, cred că nici noi nu trebuie să pierdem speranța și nu trebuie să uităm de idealurile în care credem și pentru care merită să luptăm. Este foarte bine să ne bucurăm și să avem un gând bun pentru frații noștri din R. Moldova și cred că putem spune cu toții <<La mulți ani, România!>> oriunde te-ai afla, dincoace sau dincolo de Prut!”, a precizat istoricul pentru PSNews.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *