Skip to content
Politică

2014-2019: cea mai grea perioadă din istoria recentă a Uniunii Europene. 9 probleme majore

Din 2014 și până în 2019 a fost o perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană care a învățat să facă față unor mari probleme. Au fost 5 ani grei pentru țările europene, care s-au confruntat cu diferite probleme și majoritatea au solicitat rezolvare urgentă.

  1. Brexit

Una dintre cele mai mari probleme a Uniunii Europene, de la înființarea acesteia, a fost Brexit-ul și acordul pentru ieșirea Marii Britanii din UE. Nici până astăzi problema nu a fost rezolvată, după ce britanicii au votat la referendum că sunt de acord ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană. Această atitudine a britanicilor față de UE a sporit popularitatea partidelor suveraniste și valul de naționalism european, din Italia până în Ungaria sau, mai nou, România.

2. Criza economică

Anul 2015 a fost cel mai dificil. A fost pe de o parte criza economică ce continua de câțiva ani și căreia UE nu-i găsea o soluție, accentuată mai ales de problemele Greciei. Alexis Tsipras chiar cerea renunțarea la moneda europeană. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă Grecia a suportat cele mai dure măsuri de austeritate, care au scăzut drastic nivelul de trai al cetățenilor. Grecia a fost transformată într-un vasal al creditorilor internațional – BCE, FMI și Banca Mondială. (Mai multe în analiza noastră despre situația Greciei)

3. Criza migranților

Tot în 2015, peste un milion de migranți au sosit la porțile Uniunii Europene, iar statele membre, în special Italia, Spania și Franța au fost nevoite să le ofere ajutor, deși aceste țări se confruntau cu uriașe probleme economice. Migranții au traversat Marea Mediterană cu tot felul de ambarcațiuni, iar unii dintre ei și-au pierdut inclusiv viața. De asemenea, această problemă n-a fost rezolvat nici astăzi.

4. Terorismul Statului Islamic

Pentru că nu era suficientă criza economică și criza migranților, UE s-a confruntat și cu teroarea sub toate formele ei. Statul Islamic a lansat mai multe atacuri în inima Europei care au omorât sute de persoane nevinovate. La începutul anului 2015 (cel mai ghinionist pentru Uniune) s-a dat atacul la revista franceză Charlie Hebdo, în centrul Parisului, unde mai mulți teroriști au tras cu arma în jurnaliști și au produs 12 morți.

Franța, Germania, Spania, Belgia, Marea Britanie sunt alte țări care s-au confruntat direct cu terorismul și au fost nevoite să-și numere victimele. UE, alături de partenerul său de nădejde SUA, au bombardat Statul Islamic în nordul Africii și în Orientul Mijlociu,reușind să-l slăbeacă și să pună capăt (momentan) atentatelor teroriste pe teritoriul european.

5. Criza datelor digitale

Uniunea Europeană a lansat primul proiect de lege care prevede protecția datelor digitale în mediul online, după ce s-a descoperit că Facebook sau alte entități le foloseau după bunul lor plac, fără acordul utilizatorilor. Răspunsul Uniunii a fost Directiva GDPR, care încă nu se aplică cu strictețe și care nu produce efectele mult așteptate, fiind nevoie de timp ca să-și intre în drepturi. Tot în acest sens, UE a mai venit și cu legea privind drepturile de autor, iar astfel avem o Uniune care a înțeles că trebuie să reglementeze internetul și să nu mai lase giganții web să abuzeze de poziția lor sau de utilizatori.

6. Protestul vestelor galbene

Deși inițial era considerată doar o problemă a Franței, protestul vestelor galbene a primit sprijin și din alte țări. Într-un final, protestatarii au decis să-și facă partid și să participe la alegeri. Totuși, nu trebuie să uităm că Emmanuel Macron a cedat în fața presiunilor și a acceptat solicitările francezilor. Acest lucru l-a împiedicat pe președintele Franței să aplice planul său pentru reformarea industriei și pentru protejarea mediului înconjurător.

7. Emisiile Volkswagen

Deși Uniunea Europeană își dorea să ia măsuri pentru protejarea mediului și pentru a combate încălzirea globală, americanii au descoperit că uriașul producător auto Volkswagen nu respecta normele de poluare impuse autoturismelor și le falsifica doar pentru a evita legislația. Mașinile produse de constructorul german Volkswagen depășeau de 35 de ori limita legală privind oxizii de azot. Scandalul a izbucnit în septembrie 2015.

8. Activismul climatic

Uniunea Europeană este prima forță a lumii care încearcă să ia măsuri pentru protejarea mediului înconjurător prin reformarea industriei, schimbare care se dovedește foarte costisitoare, iar producătorii nu sunt încântați să piardă banii cu așa ceva.

Numai că din 2018 UE se confruntă cu un activism climatic, la care participă și adolescenta Greta Thunberg, devenită influencer peste noapte, cu un discurs pentru protejarea mediului înconjurător. UE vrea să sensibilizeze statele membre cu vocea unui copil și cu teama de viitor.

Momentan este clar că Uniunea intenționează să gândească o industrie europeană și o societate europeană care să protejeze mediul înconjurător și că Europa trebuia să fie mai blândă cu natura. Franța fiind cel mai mare susținător al acestui proiect. Nu este însă clar ce state susțin acest proiect, pentru că el implică niște cheltuile mai ridicate. România sigur nu va participa la așa ceva, neavând niciodată vreun interes real pentru mediul înconjurător, și nici pe plan națională, nici pe plan european n-a venit cu propuneri benefice.

9. Suveranismul

În această categorie intră Italia, lider al grupului, urmată de Polonia, Ungaria, Grecia și mai nou România.

Suveraniștii amenință existența Uniunii Europene, dorindu-și ca oficialii europene să nu mai intervină în statele membre și UE să rămână o Uniune Economică, așa cum a fost gândită de la început. Numai că nu va exista niciun progres economic dacă nu există o viziune europeană economică, la care să participe toate statele. Acest subiect, la fel ca și clima, va fi dezbătut și în următorii 5 ani în UE. Italia reprezintă un punct sensibil, dar marea victorie e că partidele populiste au renunțat la ideea privind ieșirea din spațiul european sau renunțarea la moneda europeană; momentan, discuția aceasta pare îngropată.

*

Dintre toate acestea, România a fost cel mai mult îngrijorată de terorism, deși amenințarea teroristă a rămas mereu una foarte scăzută. Țara noastră s-a mai implicat în criza migranților, unde mai mult a fost obligată să accepte un anumit număr de refugiați. Iar în această campanie pentru alegerile europarlamentare, se observă că începe să înflorească suveranismul prin discursul lui Liviu Dragnea. Un lucru foarte grav este acela că România nu are nicio preocupare și niciun plan pentru a rezolva problemele europene privind schimbările climatice.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *