Skip to content
Politică

2014 vs. 2019 – aceeași situație la votul în diaspora. De ce se stă la coadă și ce se poate schimba

Hotnews

În 2014 a existat scandalul că trebuiau demiși ambasadorii care n-au fost capabili să deschidă secțiile de votare pentru români. În 2019, ambasadorii trimiși de Iohannis par să repete aceleași greșeli, preferând să nu-și facă griji pentru votul românilor din străinătate.

Dacă luăm Italia la analizat, vedem că în marile orașe secțiile de votare sunt organizate în locații aflate sub controlul Ambasadei, Consulatului sau Institutului Cultural Român. În aceste locații, accesul se face în funcție de anumite criterii de securitate și trebuie limitat accesul persoanelor care intră la vot pentru a nu pune în pericol instituțiile statului român.

În Roma, unde se află și cea mai mare comunitate de români din Italia, toate secțiile de votare sunt organizate în astfel de locații și nu poate exista un flux mare de votanți. La Torino, Milano, Bologna la fel.

Celelalte secții de votare, organizate în diferite locații controlate de MAE român și de Ambasade, au un spațiu limitat, cu un personal limitat. Nu există suficienți oameni în secțiile de votare care să permită un flux mare de votanți pentru a elimina cozile foarte lungi, unde oamenii ajung să aștepte chiar și o oră. Apoi responsabilitatea în străinătate este una mult mai mare pentru că verificările trebuie să fie mult mai numeroase și mai atente.

Secțiile de votare din străinătate sunt organizate în funcție de numărul cetățenilor români cu rezidența în străinătate. Este un criteriu de care trebuie să țină Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, MAE mai ia în considerare și numărul românilor din străinătate înscriși în registrul electoral.

Astfel, în registrul electoral sunt înregistrați puțin peste 600.000 de români care ar putea vota în străinătate. Românii neînscriți în registru intră pe liste suplimentare, dacă decid să voteze în străinătate și să dea declarații pe propria răspundere.  

În concluzie, secțiile de votare din străinătate nu au capacitatea de a susține un număr atât de mare de voturi suplimentare, acesta fiind și principalul motiv al întârzierilor. Totodată, MAE nu poate organiza secții de votare doar pentru că ar exista voturi suplimentare, ci responsabilitatea sa o reprezintă românii din registrul electoral, acei 600.000 de români. Schimbarea cea mai mare ar fi dacă românii din străinătate și-ar declara domiciliul în străinătate, s-ar înscrie în registrul electoral și atunci MAE ar trebui să-și sporească eforturile. Dar nu putem ignora indiferența și indolența ambasadorilor din străinătate, care știau foarte bine că se va ajunge la acest lucru și nu au luat măsuri pentru a preveni și pentru a proteja dreptul românilor la vot.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *