Skip to content
Editorial Opinii

2018, anul neizbândelor. Pregătiți-vă pentru Furtuna Perfectă

Dacă ar fi să caracterizez într-un singur cuvânt evoluția economică a anului 2018 acesta ar fi: neizbândă.

Politica fiscală a fost un fiasco, politica monetară a fost o nereușită atât guvernul cât și BNR eșuând în a comunica într-un mod credibil piețelor, angajaților, companiilor că realizează ce se întâmplă și mai ales că folosesc instrumente adecvate pentru a contracara ceea ce se întâmplă: deteriorarea gravă a fundamentelor macroeconomice, la care au contribuit.

Economia a continuat să crească în 2018 puțin peste jumătate față de ritmul lui 2017, mânată de îndatorare și de consum, în timp ce fundamentele s-au deteriorat.

Inflația din România a urcat pe parcursul anului la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană (5%) și doar furtuna perfectă în care s-a aflat piața petrolului (cererea scăzută pentru economia mondială care încetinește, exces de ofertă și pierderea credibilității OPEC ca stabilizator al prețurilor) au făcut ca BNR să rateze (din nou) ținta de inflație cu doar ceva mai mult de 1%, față de ținta de inflație de 2,5%. Finalul de an ne prinde cu o inflație dublă față de zona Euro.

Dacă așezăm anul 2018 din perspectiva bunul, răul și urâtul, neizbânda pe linie este urâtul: guvernul a eșuat în a stabiliza deficitul bugetar și datoria publică neaplicând vreo măsură de corecție iar BNR a eșuat prin pierderea credibilității în ceea ce privește funcția de stabilitate prețurilor și de ancorare a așteptărilor inflaționiste.

Măsurile pompieristice adoptate de guvern la final de an (plafonarea prețurilor la energie într-o piață internațională în scădere, stabilirea prin ordonanță de urgență a nivelului de dobândă pe care ar trebui să îl perceapă băncile și supra-impozitarea tocmai a acelor companii care, în mare, reprezintă chiar economia României) devoalează eșecul.

Răul este că inflația mare dar și deficitul bugetar de peste 3% care se va consemna la final de an au alimentat nu măsuri raționale economic ci din contră: întorcerea la planificarea în care dobânzile trebuie să fie cât vrea comitetul de stat ala planificării, prețul la energie și comunicații la fel, ba chiar și la alimente.

Un singur motiv: guvernul are în față facturile succesive ale politicilor fiscale iresponsabile începând cu 2015, favorizate de BNR prin propria iresponsabilitate. După 11 luni din 2018, jumătate din deficit este reprezentat de dobânzi. 12,2 miliarde de lei a plătit România ca dobânzi pentru datoria publică (veche) și nou generată (doar anul acesta, mai mult de 30 de miliarde de lei).

Din 2015 până în 2018, sursa majorării salariilor și pensiilor a reprezentat-o exclusiv datoria publică: În numai 4 ani, suma deficitelor bugetare a însumat între până la 95 de miliarde de lei (în funcție de deficitul final) respectiv 20 de miliarde de Euro.

În ani de creștere economică, datoria publică ar fi trebuit să scadă, sau, dacă tot a crescut, să se fi regăsit ca investiții în partea de active a guvernului: în stradă, școală și spital. Nu avem așa ceva. Costurile cu dobânzile au mai totalizat în ultimii 4 ani încă aproximativ 45 de miliarde de lei.

Sunt astfel aproape 30 de miliarde de euro adăugate la datoria publică în numai 4 ani. Circa 130 de miliarde de lei, adică 32 de miliarde de lei, pe an. Acum, haideți să ne uităm la buget, după 11 luni.

Cheltuielile cu salariile s-au majorat cu 16 miliarde de lei față de anul trecut, iar transferurile pentru plata pensiilor, cu alte 9 miliarde de lei. Cele două capitole bugetare au însumat astfel 25 de miliarde de lei, în timp ce deficitul bugetar a fost de 26 de miliarde de lei (în 11 luni). Vedeți care este sursa majorării salariilor și pensiilor? Îndatorarea.

Vedeți care este efectul? Deteriorarea fundamentelor economiei. Asta este vestea rea ascunsă propagandistic ca,,creștere economică indusă de majorarea salariilor’’. Pe datorie. Modul în care arată au tratat politicile monetare și fiscale economia în ultimii 4 ani au transformat economia României, acum, într-o economie rea.

Începând cu 2015 ar fi trebuit să pornească un ciclu real de creștere economică. Cu performanță reală financiară și politică. Atâta timp cât creșterea economică a fost mânată de consumul generat de creșterea de salarii pe datorie, nu e nicio urmă de performanță financiară în a te împrumuta.

În 4 ani am avut 5 premieri și 5 miniștrii de finanțe (Darius Vâlcov, Anca Dragu, Viorel Ștefan, Ionuț Mișa și Eugen Teodorovici). Toți au ales îndatorarea suplimentară și deteriorarea fundamentelor macroeconomice. Nici urmă de performanță politică în asta.

Performanța financiară și politică ar fi trebuit să asigure în primul rând un drum sigur spre aderarea la Euro. Acest obiectiv, dacă ar fi fost în mod real urmărit, ar fi adus cu el plasarea în economie a banilor (administrarea) altfel decât în creșterea de salarii generalizată, majorarea de pensii generalizată sau reducerea de TVA într-o manieră în care la buget a ajuns datorie, iar la populație inflație.

Investițiile către stradă, școală și spital împreună cu o absorbție nu doar mai mare dar mai ales în infrastrucuură a fondurilor europene ar fi permis deja, în 2019, o majorare a salariilor și pensiilor, neinflaționistă și fără să fie făcută pe datorie.  Personalul bugetar care ar fi fost disponibilizat în 2015-2018 și-ar fi găsit de lucru în mediul privat. Doar că guvernele 2015-2018 au făcut pe dos. Au majorat salariile fără restructurare bugetară iar pensiile mari ale specialilor le-au făcut și mai mari în timp ce aparatul bugetar, l-au majorat. Totul, pee datorie. Rezultatul? Azi, datoria publică nu mai poate fi finanțată la costuri rezonabile, iar ordonanța ,,fiscală’’ a guvernului este doar un anunț privind cvasi-incapacitatea de plată la nivelul obligațiilor asumate: pentru că nu putem să plătim, VĂ majorăm taxele. De ce?

Pentru că în 2018 nu am avut nici politică monetară, nici politică fiscală, ca mecanisme de reglare a economiei. De ce? Pentru că am avut în BNR și în Guvern oameni cărora nu le pasă de economie.

Exceptând ultimele 2 săptmâni ale acestui an, atât BNR cât și Guvernul au continuat să fie pe pilot automat: merge și așa, că a mers din 2015 până acum.

Când BNR și-a dat seama că a acționat prea târziu și prea puțin, a mai ridicat dobânzile. Asta până când Liviu Dragnea a ridicat sprânceana la Mugur Isărescu, care, umil, pentru a mai prinde un mandat începând cu 2019 și-a dat basca jos și și-a făcut curaj să intre în biroul acestuia de la Camera Deputaților. A funcționat! A mai prins o șansă de a nu îi păsa de economie încă 5 ani.

Marea greșeală a BNR este că nici măcar nu a mimat că luptă cu inflația. De ce ar mima? Doar nu le pasă de economie. A acționat prea târziu și prea puțin, amplificând așteptările inflaționiste.  BNR nu se poate uita în oglindă și să spună – argumentele pentru care nu am făcut ceea ce trebuia sa facem sunt solide. Și de ce ar face-o?

Dacă le-ar fi păsat de economie și-ar fi dat seama că Ordonanța de Urgență a Guvernului de stabilire din pix a dobânzilor în fapt reprezintă amputarea politicii monetare și luarea de facto a pârghiei de dobândă din mâna unor Vâlcovi de la BNR în mâna altor Vâlcovi de la guvern. Pentru un BNR condus de politruci, această ordonanță înseamnă doar o zgardă mai strânsă, despre care ei cred că e cravată.

Cu zgardă în loc de cravată la BNR și cu ordonanțe din pix în loc de performanță administrativă la Guvern, ne pregătim pentru furtuna perfectă din 2019: o combinație rară de evenimente în care multe lucruri rele se pot întâmpla în același timp: peste încetinirea economiei românești se suprapune încetinirea economiei mondiale. Peste creșterea costurilor de finanțare în România se suprapune creșterea costurilor de finanțare la nivel global. Așteptările inflaționiste sunt mari. Cererea va fi mai mică urmare a sugrumării creditului de către dobânzile mai mari și de către stat, care revine mai puternic decât oricând pe piața împrumuturilor pentru a finanța aceleași salarii și pensii. Pregătiți-vă de o creștere economică de 2% în 2019 gestionată de cei cărora, în mod real, nu le pasă de economie.

 

1 comentariu la “2018, anul neizbândelor. Pregătiți-vă pentru Furtuna Perfectă

  1. Radu,
    Nu esti suficient de inteligent ca sa intelegi dar comentezi!
    PSD a marit pensiile si salariile fiindca era necesar.
    Inflatia a fost comandata de globalisti: ei vor ca romanii sa fie sclavi.
    Isarescu a executat ordinul si a devalorizat moneda.Can economia creste se devalorizeaza leul??
    PSD s-a imprumutat pentru a pregati o groapa adversarilor daca pierde alegerile.
    Cei care ar castiga(PNL,PDL,PNT,PC,Ponta,Soros) s-ar sinucide politic.Nu ar putea guverna!
    Concluzie:nu-ti iubesti tara ca nu e a ta dar traiesti bine din tradare.Punkt

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *