Skip to content
Economic Politică

2018, cel mai bun an economic și de business al României, se termină într-o revoltă și o nemulțumire generală

radiotnn.com

2018 este cel mai bun an economic şi de business din istoria României, cu cele mai mari salarii şi cu cea mai mare criză de forţă de muncă, dar care se termină într-o revoltă şi nemulţumire generală, apreciază Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar.

Statistic, 2018 este cel mai bun an economic şi de business pentru România, cel puţin din perspectiva indicatorilor macro mari, PIB, încasări bugetare, cifra de afaceri a tuturor companiilor, exporturi, şi nu în ultimul rând tranzacţii pentru antreprenorii români, 20 dintre ei reuşind să încaseze din vânzarea companiilor 1 miliard de euro. Sunt şi antreprenori care au început să-şi pună la bătaie cash-ul strâns în conturi, fraţii Pavăl, proprietarii celei mai mari companii antreprenoriale româneşti, Dedeman, cheltuind aproape 300 de milioane de euro pentru achiziţia unor clădiri de birouri şi a unor pachete de acţiuni din Alro Slatina, cel mai mare producător de aluminiu din Sud-Estul Europei.

PIB-ul României se îndreaptă spre 200 de miliarde de euro în 2018, cifra de afaceri a tutor companiilor va atinge cel puţin 320 de miliarde de euro (305 miliarde de euro a fost în 2017, cel mai bun an de după 2008, când ajungese la 296 de miliarde de euro), exporturile văd borna de 70 de miliarde de euro, de zece ori mai mult decât la începutul anilor 2000, iar exportul de servicii, transport şi IT va atinge cel puţin 22 de miliarde de euro.

Dacia şi Ford produc împreună 450.000 de maşini, cel mai ridicat nivel de producţie din istoria României. Dusterul şi B-Max nu sunt maşini chiar low-cost.

Salariul mediu va ajunge în acest an la 2.900 de lei net, adică 600 de euro, Bucureştiul având o medie de 3.500 de lei, adică 750 de euro (Andrei Caramitru, fost la McKinsey, cea mai cunoscută firmă de consultanţă din lume, spune că la productivitatea obţinută în Bucureşti salariulk mediu ar trebui să fie undeva la 1.500 de euro net), iar la polul opus Suceava, având 2.050 de lei net.

Toate judeţele au depăşit un salariu mediu de 2.000 de lei net, aproape dublu faţă de salariul minim pe economie.

Cei din IT au un salariu net de 6.400 de lei (1.400 de euro), în timp ce cei care lucrează în restaurante şi hoteluri au în acte 1.600 de lei (350 de euro).

Salariile cresc, numărul de salariaţi depăşind 4,9 milioane, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, dar toate companiile reclamă cea mai mare criză acută de forţă de muncă.

Dacă ar avea de unde, mcompaniile ar putea să angajeze încă cel puţin 500.000 de oameni, bineînţeles pe poziţii de low-cost, cu un nivel salarial în jurul salariului minim, de aproape 1.200 de lei net pe lună.

Pentru aceşti bani, nu mulţi sunt cei care vor să se dea jos din pat în România, preferând să meargă să lucreze în Vest (Spania tocmai a majorat salariul minim la 900 de euro). Mai mult decât atât, există un anumit nivel pentru care salariaţii din România nu vor să facă mai mult.

Proprietarul unui hotel de lux din Timişoara îmi spunea că are colaboratori care preferă să vină să lucreze în week-end, la nunţi şi botezuri , unde câştigă cel puţin 1.000 de lei pentru un week-end, decât să vină să lucreze în timpul săptămânii. Aşa a ajuns proprietarul acestui hotel să angajeze filipinezi.

Chiar dacă a atins un maxim istoric de 4,6695 lei pentru un euro, cursul de schimb a fost extrem de stabil în 2018, deşi România înregistrează un deficit comercial foarte mare (12 miliarde de euro la 10 luni), un deficit bugetar scos prin artificii, o tensiune în economie care se instalează în toate birourile şi un necesar din ce în ce mai mare de finanţare pentru guvern.

Mai mult decât atât, creşterea inflaţiei ar fi reclamat o creştere a cursului mai mare, mai ales că în ultimii şapte ani cursul nu a crescut cu mai mult de 5%, în timp ce inflaţia a atins 15%.

La polul opus, în 2018 economia s-a confruntat pentru prima dată cu o scădere faţă de prognoze destul de abruptă.

Dacă anul 2018 a început cu o ţintă de peste 5% de creştere economică – un nivel destul de ambiţios chiar dacă în 2017 creşterea economică a fost de 7% -, revizuită după numai două luni la 6% de către Comisa de Prognoză, finalul de an aduce o creştere de 4%.

Industria, care a crescut cu 8% în 2017, şi-a înjumătăţit ritmul de creştere, iar încetinirea creşterii economice din Europa, principala piaţă de export pentru România, începe să se vadă.

Când credeam că inflaţia este ţinută sub control, anul 2018 a adus un puseu de 5,4%, faţă de -1% în urmă cu un an.

Creşterea inflaţiei – aşteptată, dar nu la acest nivel – a pus BNR în situaţia să majoreze dobânda de referinţă de trei ori în încercarea de a ţine inflaţia sub control şi a o aduce la 3,5%.

Creşterea bruscă a dobânzilor operată de BNR l-a determinat pe Liviu Dragnea, autoritarul lider al PSD, partidu de guvernământ, să-l cheme la explicaţii pe Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Şi pentru că Isărescu nu s-a grăbit să dea explicaţii, Liviu Dragnea a retras parlamentarii PSD de la audierea conducerea BNR, arătându-i guvernatorului că vremurile în care BNR şi conducerea erau de neatins, s-au sfârşit.

În 2019 se termină mandatul actualei conduceri a BNR, iar Dragnea vrea să arate la cine este puterea şi noile nominalizări.

Creşterea inflaţiei a dus imediat la creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară şi implicit a indicatorului de referinţă Robor, cel care este folosit în contractele de credit. De la 0,6% în 2017, Robor a ajuns la aproape 3,5% în 2018, un nivel puţinb aşteptat.

Creşterea dobânzilor la lei s-a reflectat imediat începând cu toamna lui 2017 şi pe parcursul anului 2018, în încetzinirea vânzărilor de apartamente.

Mulţi şi-au amintit că în perioada de boom 2006-2008, când creditele ipotecare se dădeau în euro, nicio bancă nu le făcea o simulare cum ar rezista la o creştere a cursului de 30%, care s-a şi întâmplat. Aşa că lumea a devenit mai precaută.

Chiar şi în Cluj, unde în ultimii doi ani de zile preţul apartamentelor pe metrul pătrat ajunseseră să fie mai mari decât în Bucureşti (în Cluj salariul mediu este de 3.100 de lei, cu 10% mai redus decât în Bucureşti), vânzările de apartamente au încetinit. Spre deosebire de Bucureşti, unde două treimi din vânzări se fac pe credit bancar, în Cluj două treimi din tranzacţii se fac pe cash. Deci creşterea dobânzilor la lei nu are aceeaşi importanţă.

Pentru bănci creşterea dobânzilor la lei a fost o mană cerească, iar acest lucru s-a văzut în rezultatele financiare, profitul întregului sistem bancar ajungând la 5,7 miliarde de lei la 9 luni din 2018, cel mai ridicat nivel ever. Primele bănci din sistem au raportat un profit de 4,2 miliarde de lei.

Creşterea Robor a pus Ministerul Finanţelor în poziţia de a plăti mult mai mult pentru împrumuturile luate pentru refinanţarea datoriei publice şi angajarea alteia noi.

Dar, în ciuda a numeroase elemente pozitive și dătătoare de optimism, ”2018 se termină într-o nemulţumire generală, ceea ce anunţă pentru 2019 un an destul de zbuciumat, mai ales că sunt alegeri europarlamentare şi prezidenţiale. Guvernul PSD va încerca să facă rost de bani din toate părţile şi cu orice preţ pentru a-şi putea plăti promisiunile şi a rămâne la putere”, își încheie Cristian Hostiuc editorialul.

Puteți citi toată analiza directorului editorial al Ziarului Financiar AICI.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *