Skip to content
Politică

2020, anul ghilotinei electorale. Partidele care riscă să dispară. Ce calcule îşi fac PNL, PSD şi USR pentru guvernare

Inquam Photos / Octav Ganea

Alegerile locale şi parlamentare sunt bornele anului politic 2020. În acest context, alianţa USR-PLUS fie ajunge la putere, fie se destramă, în timp ce PSD speră să renască din propria cenuşă. PNL îşi propune să rămână la guvernare până în 2024, cu sau fără Ludovic Orban premier. Partide-breloc ca ALDE şi ProRomânia ori se vor topi într-o alianţă electorală, ori vor dispărea de pe scena politică, scrie adevarul.ro.

Preşedintele Klaus Iohannis are un singur mare obiectiv în al doilea mandat la Cotroceni: să menţină cât mai mult la putere – poate chiar până în 2024 – un premier PNL, cu precădere Ludovic Orban, după ce, în primul mandat, şeful statului a oferit PSD trei şanse de guvernare, plus soluţia Dacian Cioloş, care a pus umărul la eşecul liberalilor din 2016. În rest, preşedintele trebuie să ajungă la un acord cu ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru şefia marilor parchete: DNA, DIICOT şi Parchetul General.

Guvernul va continua să dezamorseze toate „bombele“ lăsate de PSD în sistemul economic şi problemele generate în zona Justiţiei. În prima parte a anului 2020 Ludovic Orban s-ar putea despărţi de o parte dintre miniştri. Surse din conducerea PNL consideră că ministrul care are cele mai mari şanse să fie demis primul e Monica Anisie, adică deţinătoarea portofoliului Educaţiei. Anisie, deşi a fost susţinută şi de Palatul Cotroceni, şi-a început mandatul cu stângul şi a făcut mai multe gafe, printre care declaraţii referitoare la stabilitatea sistemului de educaţie şi testele PISA.

Guvernul va trebui să colaboreze cât mai bine cu Autoritatea Electorală Permanentă pentru organizarea celor două rânduri de alegeri, AEP fiind condusă de un apropiat al PSD. De altfel, cele două rânduri de alegeri vor fi bornele anului politic 2020.

Mizele PNL

PNL, aflat acum la guvernare, va încerca în primul rând să găsească cea mai bună soluţie pentru atragerea de candidaţi puternici în vederea alegerilor locale. Aleşii locali ai PNL şi liderii de la centru sunt pregătiţi pentru ambele scenarii privind modalitatea de alegere a primarilor, într-un tur sau două. În cazul în care va fi menţinută alegerea într-un singur tur, liberalii mizează pe câştigarea a încă 200-250 de noi primari, în condiţiile în care în prezent au aproape 1.100. Şi în cazul trecerii la alegerea primarilor în două tururi, în majoritatea localităţilor PNL va încerca să-şi impună candidaţii în detrimentul Alianţei USR-PLUS, care cu greu va putea identifica persoane cu şanse pentru câştigarea unei primării din teritoriu. De altfel, miza PNL va fi să-şi asigure susţinere Alianţei USR-PLUS pentru a avea candidat liberal în primăriile de municipii.

De asemenea, o miză a liberalilor va fi selecţia candidaţilor pentru parlamentarele din 2020 şi noua garnitură de miniştri. Calculele conducerii PNL sunt ca în noul Parlament să fie aduse persoane care au crescut politic în rândul liberalilor, precum şi menţinerea aleşilor cu experienţă parlamentară. În niciun caz nu vor mai fi experimente ca în 2016, când liderul de atunci, Alina Gorghiu, a adus multe persoane din afara partidului, iar membrii nu tras la alegeri, ceea ce a dus un ruşinos scor de 20%.

În ceea ce priveşte Guvernul, dacă PNL va fi stâlpul guvernării şi după parlamentarele din 2020, în noul Cabinet vor apărea nume noi în ministere cheie precum Dezvoltare şi Interne, iar promovările pe funcţiile din subordinea Executivului vor fi mult mai riguroase.

Renaşterea sau prohodul PSD

Principalul adversar al PNL va rămâne tot PSD, partid care va încerca să renască din propria cenuşă. Aflat la o intenţie de vot de între 22% şi 23%, după cum au arătat europarlamentarele (22,5%) şi primul tur al prezidenţialelor (22,6%), PSD va alege la sfârşitul lui februarie noua echipă de conducere. Cel mai probabil social-democraţii se vor axa pe formarea unui nucleu care să asigure o conducere colectivă. Aşadar, PSD va sta departe de promovarea unui lider puternic, aşa cum s-a întâmplat în perioada Dragnea, ci va miza pe remobilizarea baronilor locali.  Echipa lui Marcel Ciolacu va reîncerca să aducă înapoi în PSD mai mulţi lideri cu greutate care au plecat în Pro România. Printre aceştia sunt europarlamentarul Mihai Tudose, senatorul Adrian Ţuţuianu, fostul deputat Marian Neacşu şi deputatul Ion Mocioalcă. Cei patru sunt lideri locali cu mare influenţă politică în foste fiefuri ale PSD.

Pe de altă parte, în funcţie de ce se întâmplă în PSD, Victor Ponta va urmări să mai atragă parlamentari nemulţumiţi de noua conducere social-democrată. Şansele ca Victor Ponta să revină în PSD sunt mici, ceea ce îl face pe acesta să mizeze pe consolidarea Pro România, chiar dacă a rămas fără mai mulţi lideri cu notorietate, cum e cazul lui Mihai Tudose sau Daniel Constantin.

Degringolada din USR

Alianţa USR-PLUS şi-a propus să fie parte a guvernării după decembrie 2020, când vor avea loc alegerile parlamentare. Însă până atunci, Dan Barna şi Dacian Cioloş trebuie să obţină un scor bun la locale. Alegerea primarilor în doua tururi ar avantaja alianţa în lupta cu PSD şi PNL, partidele cu cei mai mulţi primari. O redută esenţială e Capitala, unde Barna şi Cioloş îl vor candidat pe Vlad Voiculescu, însă o parte din USR îl susţine pe Nicuşor Dan.

Fără câteva primarii de mari oraşe câştigate, USR şi PLUS cu greu se vor putea apropia de PNL la parlamentare, acolo unde primarii joaca un rol esenţial pentru mobilizarea electoratului la urne. USR şi PLUS au reuşit să pătrundă cu greu în judeţele roşii din Moldova, iar în judeţe din sud ca Teleorman, Giurgiu, Olt sau Gorj cu greu pot obţine un 5%. Deocamdată, USR e măcinat de conflicte interne. Partidul se va poziţiona clar din punct de vedere ideologic la centru-dreapta, însă Dan Barna continua sa fie contestat din interior pentru metodele netransparente cu care impune deciziile in partid.

Partidele care îşi joacă existenţa

Partidul condus de Călin Popescu-Tăriceanu, ALDE, depinde de următoarele rânduri de alegeri. Dacă nu va reuşi să obţină câteva zeci de primari şi să conteze la negocierea majorităţilor din consiliile locale, ALDE va avea şanse reduse de a ajunge în Parlament. Ratarea intrării în Parlament pentru formaţiunea condusă de Tăriceanu, ar însemna moartea politică a ALDE. Tăriceanu şi apropiaţii săi vor putea cu greu să se apropie de vreun partid politic, deşi liberalii ar vrea să recupereze o parte din oamenii plecaţi în ALDE, însă nu şi politicieni ca Tăriceanu, Varujan Vosganian sau Andrei Gerea.

Nu în ultimul rând, Traian Băsescu, liderul din umbră al PMP, va încerca să păstreze partidul pe scena politică, în condiţiile în care au fost discuţii privind o posibilă fuziune între populari şi PNL. De altfel, Băsescu deja a anunţat câteva de nume de candidaţi pentru localele din 2020, ceea ce arată că PMP e determinat să meargă în continuare singur şi să negocieze la sânge orice alianţă. Scopul final: intrarea PMP în Parlament, fie ca partid de sine stătător, fie într-o alianţă.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *