21 iunie, solstiţiul de vară. Ce înseamnă vara astronomică

Sâmbătă, 21 iunie, are loc solstițiul de vară, momentul care marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică. Este ziua cu cea mai lungă durată a luminii din an, când Soarele atinge punctul maxim pe cer, oferind un spectacol natural cu semnificații științifice și culturale.

Ce înseamnă solstiţiul de vară de pe 21 iunie

În zorii dimineţii de sâmbătă, 21 iunie 2025, mai exact la ora 05:42, ora României, are loc solstițiul de vară. Acesta este momentul în care axa Pământului este înclinată cel mai mult spre Soare, determinând cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte a anului.

Potrivit specialiştilor, în acest punct, Soarele se află la cea mai înaltă poziție pe cer și luminează perpendicular Tropicul Racului. Din punct de vedere științific, fenomenul este cauzat de înclinarea axei Pământului față de planul orbitei sale, iar Soarele atinge o declinație maximă de +23° 27′.

Durata zilei în România va fi de 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va avea doar 8 ore și 28 de minute, au transmis cei de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Solstițiul de vară are o legătură strânsă cu monumentele megalitice antice, cum ar fi Stonehenge din Anglia sau Sarmizegetusa Regia din România. La Stonehenge, razele Soarelui de la răsărit pătrund perfect printre pietrele uriașe în ziua solstițiului de vară, aliniere considerată intenționată de către arheologi. La Sarmizegetusa, cercetările sugerează că dacii foloseau sanctuarele circulare ca observatoare astronomice pentru a marca momente cheie ale anului solar – inclusiv solstițiile și echinocțiile.

Aceste aliniamente dovedesc că strămoșii noștri aveau cunoștințe avansate de astronomie, chiar dacă nu aveau instrumente moderne. Ei își organizau agricultura, ritualurile religioase și viața socială în funcție de mișcările soarelui și ale stelelor.

Există mai multe tradiții și obiceiuri legate de solstițiul de vară în România, unele moștenite din vechile credințe populare și păstrate în jurul sărbătorii de Sânziene, celebrată pe 24 iunie, care coincide calendaristic cu perioada solstițiului de vară.

10 tradiții românești legate de solstițiul de vară:

1. Sărbătoarea Sânzienelor (Drăgaica) – marcând mijlocul verii și fertilitatea naturii, sărbătoarea este una dintre cele mai importante legate de solstițiu.
2. Culesul florilor de Sânziene – fetele culeg flori galbene (galbenele sau sânziene) pe care le împletesc în coronițe, considerate aducătoare de noroc, dragoste și sănătate.
3. Aruncarea coroniței pe casă – fetele nemăritate aruncă coronița de sânziene pe acoperișul casei; dacă rămâne acolo, se vor mărita curând.
4. Dansul Drăgaicei – un dans ritualic al fetelor, simbolizând roadele câmpului, fertilitatea și renașterea.
5. Noaptea magică a Sânzienelor – se spune că în noaptea de 23 spre 24 iunie se deschid cerurile, iar spiritele umblă libere. Este o noapte prielnică pentru vise premonitorii și practici magice.

Citește mai mult AICI

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News