Skip to content
Cluj Locale

Clujul, promovat cu pliante și broșuri. Consiliul Județean se plimbă pe la târguri de turism, județul pierde teren în fața altor destinații

monitorulcj.ro

Deși abundă în atracții turistice unice, atât naturale, cât și construite de strămoșii noștri cu secole în urmă, județul Cluj are parte de o promovare care lasă de dorit. În era digitală, pliantele și broșurile rămân metodele preferate ale Consiliului Județean în ademenirea turiștilor.

Bogat în atracții turistice, de la păduri verzi, cascade și lacuri, până la castele, munți și zone rurale mirifice, ori chiar evenimente culturale și muzicale de mare anvergură, județul Cluj are toate ingredientele necesare pentru a fi în topul preferințelor. Cu toate acestea, în ciuda mărimii considerabile și a reședinței de județ a cărei veste a trecut peste mări și țări, Clujul a ratat podiumul celor mai atractive destinații de vacanță din România.

CLUJUL, SUB BUCUREȘTI, BRAȘOV ȘI CONSTANȚA

În 2018, în județ au ajuns peste 652.700 de turiști, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), de două ori mai puțini decât în Constanța (1,312 milioane) sau Brașov (1,363 milioane). Capitala României domină la acest capitol, „ademenind” peste 2 milioane de vizitatori pe parcursul anului trecut. De asemenea, numărul de înnoptări a înregistrat valori mai mari în Constanţa (5,010 milioane), Municipiul Bucureşti (3,398 milioane) și Braşov (2,673 milioane), mult peste județul Cluj, cu doar 1,215 milioane de înnoptări.

Este adevărat, județele Constanța și Brașov își împart oaspeții în funcție de sezoanele vară-iarnă, turiștii luând cu asalt stațiunile de la malul Mării Negre, respectiv pârtiile de schi din Carpați. În schimb, Clujul poate fi o alternativă indiferent de anotimp; unde mai pui la socoteală „invazia” de la Electric Castle, Untold sau chiar Jazz in the Park.

Totuși, ceva scârțâie în promovarea obiectivelor turistice clujene. Și nu sunt puține. Salina Turda, Stațiunea Muntele Băișorii, Lacul Beliș-Fântânele, Lacul Tarnița, Cheile Turzii, Cascada „Vălul Miresei”, Castelul Bánffy de la Bonţida, Muzeul Memorial „Octavian Goga” de la Ciucea, Castrul Roman de la Potaissa, Băile Cojocna sau Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“ din Nicula sunt doar câteva atracții renumite care posedă potențial turistic enorm, însă neexploatat pe deplin.

CONSILIUL JUDEȚEAN „SE PLIMBĂ” LA TÂRGURI DE TURISM

Atât administrația locală cât și cea județeană au în subordine câte un centru de informare turistică unde se găsesc tot felul de hărți și de pliante cu atracțiile din județ și din municipiu, toate scrise atât în limba română, cât și în limba engleză. Cu toate acestea, printre atracțiile turistice din broșuri își fac loc „obiective” precum Sala Polivalentă și Cluj Arena, ori Stufărișul de la Sic, care nu a fost deloc întreținut în ultimii ani și aduce mai degrabă cu o mlaștină.

În schimb, Consiliul Județean Cluj trimite, periodic, reprezentanți la diverse târguri de turism, toate cu același scop, „promovarea potențialului turistic a județului Cluj”. Forul județean va trimite reprezentanți și la Târgul Internațional de Turism al României de la București, respectiv la Târgul de Turism de Vacanță de la Timișoara. Pentru prima „escapadă”, CJ Cluj va plăti 3.000 lei fără TVA, pentru cea de-a doua 2.500 lei fără TVA, potrivit anunțurilor de achiziție publică.

ZONELE DE UNDE NE VIN TURIȘTII, „UITATE”

Toate bune și frumoase până când ajungem la activitățile derulate în cadrul acestor „excursii” de promovare a turismului județean. În ianuarie, Consiliul Județean a scos din conturi 9.000 de lei fără TVA pentru servicii de cazare, masă și transport la Internațional de Turism FITUR de la Madrid. Interesant este faptul că Spania nici măcar nu se află printre primele țări din care provin turiștii străini care ajung în Cluj, cei mai mulți venind din Ungaria (20.284), Germania (16.859), Italia (14.153), Regatul Unit (9.043), Franţa (8.270) și SUA (7.696).

De asemenea, alți 5.000 de lei fără TVA au fost cheltuiți pentru deplasarea la Târgul Internațional de la Chișinău, în condițiile în care vecinii de peste Prut nu consideră Clujul drept destinație de vacanță. Într-un comunicat remis de Consiliul Județean se arată că, pe parcursul celor patru zile ale evenimentului, „au fost oferite materiale de promovare turistică constând în albume, broşuri, pliante, flyere, autocolante, prezentări multimedia, materiale promoționale”. În era internetului, atunci când există zeci de alte metode mult mai eficiente de promovare, Consiliul Judeţean Cluj apelează în continuare la pliante sau broşuri pentru a-şi promova zonele superbe, informează monitorulcj.ro

Deși există numeroase obiective turistice în județul Cluj, pentru vizitatori de multe ori este greu să le găsească, ținând cont că, din păcate, nu sunt scoase în evidență corespunzător. „Promovarea ar trebui făcută mult mai puternic, profitându-se de toate evenimentele culturale sau cu tentă culturală care au loc în oraș. Dacă vrei să fii competitiv cu adevărat, atracțiile turistice ar trebui să fie puse mult mai mult în evidență. Este nevoie însă de o strategie nu doar a autoritățile locale, ci a tuturor care sunt implicați în partea decizională de cultură. Suntem mai buni decât alții, dar nu suntem chiar acolo unde ar trebui să fim”, explica, în august 2018, istoricul clujean Rareș Dan.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *