Skip to content
Economic Știri

3000 de companii au generat anul trecut 40% din veniturile statului. Multinaționalele iau partea leului

espreso.es

Cele mai mari 3.000 de companii din România, în foarte mare parte firme controlate de grupuri străine, au generat, în primele nouă luni ale anului trecut, peste 40% din veniturile fiscale ale statului, venituri colectate de ANAF.

Cele 3.000 de companii furnizează mai mult de jumătate din tot impozitul pe profit colectat de stat de la cele peste 104.000 de companii incluse la acest tip de impozitare, relevă date ale Fiscului, anunță Profit.ro.

Guvernanții au criticat vehement în ultimele luni câștigurile declarate de ”multinaționalele” ca fiind prea reduse și le-au folosit ca argument pentru introducerea recentă a unor noi taxe, taxe care vor fi plătite însă și de companii românești, unele controlate chiar de stat.

Lista marilor contribuabili include, potrivit datelor recente disponibile pe siteul ANAF, aproape 3.000 de companii, cele mai mari din România.

În proporție foarte mare, cele mai multe dintre aceste companii fac parte din grupuri străine, după cum afirmă chiar și cei care critică ”multinaționalele” active în România.

Din datele publicate de Fisc, reiese importanța sistemică a marilor companii în bugetul statului, precum și faptul că acestea au o pondere foarte ridicată și în veniturile din impozit pe profit colectate de ANAF.

Sumele obținute depind și de capacitatea Fiscului de a colecta și de a împiedica practicile sofisticate ale marilor companii de a transfera din profituri în alte state, dar și practicile mai rudimentare ale companiilor mai mici de a ascunde venituri și câștiguri, cum ar fi plățile la negru.

Cele 3.000 de mari companii sunt administrate de o direcție specială din cadrul ANAF, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC). În administrarea DGAMC intră și sediile secundare ale acestor mari companii, dar numai cele din București și Ilfov.

Statul a majorat la începutul anului trecut plafonul pentru impozitarea în regim de microîntreprindere, astfel că un număr mare de firme a trecut de la impozit pe profit la impozit pe venit, ceea ce explică scăderea numărului de plătitori.

Despre capacitatea redusă a ANAF de a colecta eficient taxe și impozite, s-a scris în mod repetat, arată sursa citată.

Astfel, Fiscul și Ministerul Finanțelor funcționează pe o infrastructură IT compusă din peste 1.900 de servere achiziționate în perioada 1998-2017, încărcate în prezent la 99,9% din capacitate.

Platforma IT are un grad de uzură fizică și morală avansată, cu tehnologii vechi și capacități foarte reduse față de necesități.

În plus, acum sunt utilizate de către Finanțe și instituțiile din subordine, preponderent ANAF, circa 500 de aplicații, dezvoltate în timp fără nicio strategie, în diversele tehnologii hardware și software disponibile la momentul respectiv.

Dacă la dotare tehnică ANAF este mai de deceniul trecut, în ce privește specialiștii necesari pentru a combate practicile complexe de evitare fiscală, agenția face progrese rapide în ultimii ani, mai ales în ce privește controlul dosarului prețurilor de transfer.

Fiscul a ajuns, astfel, să aibă câteva sute de angajați pe acest segment respectați și de marile firme de consultanță.

De altfel, practicile multinaționalelor invocate recent de guvernanți ca metode de scoatere a profitului din țară se încadrează în categoria de tranzacții pentru care companiile trebuie să pregătească dosarul prețurilor de transfer.

Dosarul prețurilor de transfer este documentația întocmită de firmă pentru a justifica prețurile din tranzacțiile cu părțile afiliate, pentru a demonstra că au fost realizate respectând ”prețul pieței”.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *