Skip to content
Politică

5 greșeli de parcurs care i-ar putea costa pe liberali în alegerile de anul acesta

Inquam Photos / Octav Ganea

Cu doar 20 de zile înaintea alegerilor locale de anul acesta și cu mai puțin de 3 luni până la alegerile parlamentare, merită să aducem în discuție cinci greșeli de parcurs ale guvernării liberale care i-au costat și îi vor costa procente bune în alegeri. Dacă la începutul anului PNL se afla pe un val uriaș de simpatie, parțial ca urmare a felului în care cei de PSD au condus anterior țara, lunile petrecute la guvernare i-au făcut pe liberali să piardă procente bune în toate sondajele de opinie. Să pierzi procente atunci când te afli la guvernare poate fi perfect normal, ținând cont de contextul socio-economic special – pandemia de coronavirus, regresul economic înregistrat de majoritatea statelor lumii – dar dincolo de acest aspect contează câte procente pierzi. Or liberalii nu stau prea bine la acest capitol și așa cum voi argumenta mai departe, lucrul acesta poate fi explicat în linii mari prin 5 greșeli de parcurs ale guvernării PNL.

Cazul Georgiana Hosu

Georgiana Hosu a fost numită şef al DIICOT de către preşedintele Iohannis, în ciuda avizului negativ, dar consultativ, al CSM. Soţul, Dan Hosu, fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul Direcţiei de combatere a crimei organizate a IGPR, a fost trimis în judecată de DNA pe 6 februarie 2017 pentru trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi dare de mită. E greu de crezut că președintele Iohannis nu a putut anticipa scandalul mediatic care va urma. Cu toate acestea, a persistat în numirea Georgianei Hosu, decredibilizând  instituția DIICOT.

Tergiversarea dosarului 10 august și problema Secției Speciale

Liberalii au obținut un procent mare în alegerile europarlamentare de anul trecut și în cele prezidențiale care au urmat pedalând în principal pe un mesaj anti-PSD. Partidul Social-Democrat era capturat de Liviu Dragnea, cel care avea să ajungă ulterior la închisoare. Două mesaje au fost folosite în permanență de liberali: soluționarea dosarului 10 august prin tragerea la răspundere a celor implicați în violențele din Piața Victoriei și desființarea Secției Speciale, asupra căreia mai multe organisme europene printre care și GRECO și-au exprimat un punct de vedere îngrijorător. La aproape un an de la preluarea guvernării, liberalii nu au reușit să finalizeze niciuna dintre aceste probleme. Dosarul 10 august a fost tergiversat, iar Secția Specială a rămas în funcție, semnalând electoratului neîncrederea în promisiunile liberalilor.

Traseismul politic

Mergând mai aproape de prezent, problema traseismului politic a afectat și ea încrederea electoratului în PNL. Preşedintele Iohannis nu este de accord cu el, dar mulţi primari şi, mai nou, parlamentari au trecut de la PSD la PNL. Premierul Orban declara şi dânsul că nu este de acord cu traseismul, „dar chiar mă deranjează când se arată cu degetul doar către PNL. Nu numai PSD, ci şi alte formaţiuni politice au luat membri cu sutele de la PNL”. E rău traseismul, dar PNL nu poate face excepţie. Acceptă traseismul pentru că-l acceptă şi alte partide. Adică, nicio deosebire între PNL şi celelalte partide.

Problema creșterii alocațiilor și a pensiilor

Chestiunea creșterii pensiilor cu 40% așa cum prevedea proiectul legislativ de anul trecut, nu a fost pus în practică. Lucrul acesta se datorează lipsei de bani de la bugetul de stat. Liberalii au încercat un compromis și cu pensiile și cu alocațiile, oferind un procent mai mic. Instituțiile financiare europene avertizase deja că România nu poate susține o asemenea creștere de pensii. Totuși, dificultatea liberalilor a constat în comunicare, în capacitatea de a “vinde” această explicație electoratului. PSD a fost mai vocal, arătând cu degetul spre liberali, care ce-i drept nu au luat nici măsuri concrete pentru a crește venitul la bugetul de stat. Aparatul de stat nu a fost restructurat, chiar dacă pandemia a lovit puternic finanțele țării. România a rămas cu 1,3 milioane de bugetari, în timp ce Teodorovici ne spunea că 20% dintre bugetari ard gazul degeaba și plimbă hârtii. Nu poți să nu te întrebi ca alegător de ce liberalii nu au făcut ceva în privința asta. Răspunsul ține tot de vot. Concedieri masive în sectorul bugetar reprezintă pentru orice guvernare o măsură nepopulară care te poate costa la alegeri. Liberalii au demonstrat și în acest caz că nu sunt prea diferiți de alte guvernări.

Cazul Lucian Bode

Cazul ministrului Lucian Bode, mediatizat puternic, reprezintă un alt obstacol pentru PNL. Mai grav este că liberalii au încercat să îl acopere și să îi ia apărarea, deși pot fi făcute paralele legitime cu alte cazuri scandaloase, precum cel al polițistului Gigină, petrecut tocmai într-o situație abuzivă de folosire a deplasării în regim de urgență. Nici Lucian Bode nu și-a asumat vreo vină, invocând faptul că nu se afla la volan. Din nou, liberalii au demonstrat că nu sunt foarte diferiți de colegii lor din alte partide.

Toate aceste lucruri i-ar putea costa scump pe cei de la PNL la alegerile locale și mai cu seamă la parlamentare. Liberalii au încercat să își construiască o imagine în care se prezentau electoratului ca o alternativă la tot ce înseamnă PSD. Din păcate, cazurile acestea demonstrează mai degrabă asemănările dintre PNL și PSD.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *