Guvernul român a transmis Comisiei Europene un document revizuit privind finanțările prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe 8 septembrie. România a trebuit să reducă de pe lista inițială a investițiilor suma totală de 2,1 miliarde de euro, deoarece creșterea economică din ultimii ani a fost peste estimări.
Mai multe ministere, printre care și cel al Sănătății, au șters o serie de investiții promise comunității prin planul inițial, semnat în 2021 cu Comisia Europeană și care prevedea granturi și împrumuturi avantajoase de 29,12 miliarde de euro.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat, luni, că șase spitale au fost eliminate de pe lista investițiilor susținute prin PNRR. Este vorba de șase investiții în unități sanitare – modernizări sau construcția unor spitale noi – pentru care autoritățile locale sau județene au semnat deja contractele de finanțare cu Guvernul și care au o valoare de 740 de milioane de euro.
Ministrul Sănătății a anunțat că aceste proiecte vor continua, touși, dar cu finanțare prin fonduri de la Banca Europeană de Investiţii (BEI).
„Aş dori să fie clar pentru toată lumea care este situaţia (…) pentru ca toate investiţiile din PNRR să poată să primească finanţare şi să se termine într-un timp cât mai scurt. La data de 3 noiembrie 2021, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de punere în aplicare a grantului pentru România, în valoare de 29,12 miliarde de euro, cu două componente: una este de grant, ceea ce înseamnă fonduri nerambursabile în valoare de 14,23 miliarde de euro şi împrumut, (…) cu o dobândă redusă în valoare de 4,94 miliarde euro.
(…) Comisia Europeană a dispus (n.r. în 2023) ajustarea PNRR, (…) actualizată pentru fiecare stat membru. Deci nu doar România a fost afectată de acest mecanism, prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei din toamna anului 2020 cu rezultatele efective ale PIB şi (…) s-a dispus, pentru România, o diminuare a contribuţiei financiare a UE pentru întreg PNRR de 2,1 miliarde de euro, din zona de granturi”, a explicat Rafila.
Obiectivele de investiţii a căror finanţare nu va fi mai asigurată din PNRR, ci prin BEI, sunt: construirea Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea şi desfiinţarea construcţiilor existente; construirea unui corp nou pentru Departamentul „Sănătatea mamei şi copilului” din cadrul spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” din Constanţa; construirea de secţii de Obstetrică-Ginecologie la Arad; construirea într-o nouă locaţie a Spitalului de Urgenţă „prof dr Dimitrie Gerota”; construirea Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli infecţioase Braşov; şi relocarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia.
Ministrul Rafila a argumentat această decizie spunând că aceste spitale au „alergat mai încet” decât altele și clasarea lor a fost mai slabă, iar secretarul de stat Alexandru Rogobete a precizat că totuși, toate cele șase unități pot continua procedurile de achiziţie pentru proiectul tehnic, pentru construcţie, ceea ce se modifică fiind numai sursa de finanţare, din PNRR în BEI.
Ministrul Rafila a mai spus că diminuările au afectat nu doar Ministerul Sănătăţii, ci şi Ministerul Mediului, al Transporturilor, al Energiei, de Interne, al Dezvoltării şi al Educaţiei.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
