75.000 de muncitori străini lucrează în România/Cristian Pârvan: Dacă atragem fonduri este nevoie și de forță de muncă

lucru in echipa
Sursa foto: unsplash - Annie Spratt

În 2023, numărul muncitorilor din afara UE care s-au angajat în Romania a ajuns la aproape 75.000 şi este cu peste 44% mai mare decât cel din aceeaşi perioadă a anului 2022, arată datele de la Inspectoratul General pentru Imigrări, citate de economica.net. Este nevoie de forță de munca pentru al 3-lea an la rând, iar in 2024, Guvernul menţine contingentul de noi lucrători din afara spatiului comunitar care pot fi aduşi în România la cel mult 100.000.  Cei mai mulți dintre ei lucrează în construcții, asamblarea pieselor, manipuanți marfaă, lucrători în bucătărie sau curieri și cei mai mulți au venit din Nepal, Sri Lanka sau India.  

Cristian Pârvan, președintele  Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM) spune la RFI că ar fi nevoie de și mai mulți  angajați străini pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii. El spune însă că e dificil pentru angajatorii români să îi aducă din cauza birocrației și a prevederilor legale restrictive:

„Aceste meserii sunt deficitare și în țări cu economii mai puternice, și, ca urmare, posibilități de a plăti aceste servicii sau locuri de muncă sunt mult mai bine decât în România. Ca urmare, este firesc și avem probleme chiar mai multe decât categoriile pe care le-ați anunțat. De exemplu, calificăm specialiști în operarea mașinilor cu comandă numerică și, după șase luni, după ce au deprins aceste abilități, automat sunt trași ( inclusiv de cunoștințele lor și de alte relații) în țări ca Germania, ca Italia, care evident au nevoie de astfel de oameni și nu găsesc la ei în țară, iar plata este pe măsura valorii adăugate a produselor pe care le face Germania față de România. „

Rep: În ce domenii nu pot fi angajați acești oameni care vin din țările amintite și cu ce probleme se confruntă angajatorii când lucrează cu oameni din afara spațiului comunitar?

Cristian Pârvan: Evident că prima problemă care se pune și am văzut-o reflectată și în informațiile publice, este cultura diferită, mediul din care provin acești oameni, viața pe care au dus o anterior. Dar acestea nu sunt chestiuni deosebite, având în vedere că… chiar și oamenii noștri s-au confruntat cu astfel de probleme atât din cauza angajatorilor străini care au crezut că pot să impună orice condiții, cât și din lipsa unei culturi a celor care au dorit să lucreze în alte țări.

Rep: Sunt suficienți acești 100 000 de muncitori așteptați în 2024 pentru a acoperi golul de pe piața muncii din România?

Cristian Pârvan:” După informațiile pe care le avem noi și tentativele câtorva firme din construcții sau din construcția de mașini, credem că nu sunt suficienți. Și mai credem ceva: în ciuda contingentului aprobat legal, datorită demersurilor și prevederilor legale încă restrictive, aducerea unui angajat din afara UE durează între 6 și 8 luni de zile. Mai rău decât atât, oameni care lucrează de un an, de doi, de trei, sunt obligați să piardă timp și să facă o grămadă de formularistică pentru reînnoirea permisului de muncă. Iar noi solicităm ca măcar cei care au fost stabili în România să fie scutiți de atâtea formalități și ele să decurgă mult mai rapid. „

Rep:Ce trebuie să le asigure un angajator acestor oameni? Costă mai mult să ai un angajat din țările amintite față de un angajat român?

Cristian Pârvan: „Evident că sunt costuri de toate felurile, începând de la costurile cu bilete de avion, cu taxe, cu tot felul de alte cheltuieli pe care trebuie să le facă în avans orice firmă care aduce muncitori străini, inclusiv pentru asigurarea unor condiții de locuit, de mâncare, de îngrijire sanitară, care trebuie organizată în așa fel încât acești muncitori să beneficiu vezi de condiții civilizate de viață și de muncă, iar ele sunt asigurate. Poate se găsesc excepții, ca în orice situație, dar, din ce știm noi, toate firmele încearcă să asigure aceste condiții la niveluri optime, având nevoie de niște oameni mulțumiți. „

Rep: Cei mai mulți muncitori străini s au stabilit în București peste 15.000, Ilfov peste 7.800 și Constanța peste 6.000. Ce îi atrage pe acești oameni să vină în aceste zone?

Cristian Pârvan: „Este clar că dezvoltarea economică inegală a țării face ca Bucureștiul, Ilfovul și încă alte câteva regiuni să fie foarte atractive. De aceea, regiuni cum sunt Bistrița-Năsăud, Bihorul și altele în sud, Timișoara și așa mai departe nu reușesc să aducă atâția oameni cât ar avea nevoie. Este clar că în România acești oameni au parte de o societate tolerantă. Pot să fie excepții, bineînțeles, dar în general, România este o țară tolerantă, cu o stabilitate economică și în principal socială demnă de a fi remarcată și, ca urmare, toată lumea face eforturi pentru a integra acești oameni în firmele unde sunt angajați, mai ales că există acest sentiment național al celor care au plecat de la noi în alte țări. Deci toți au experiențe multiple și, ca urmare, este un mediu favorabil de a aduce muncitori străini. A doua chestiune care se pune este clar că dacă atragem fonduri și avem atâtea investiții de realizat, este nevoie să mai aducem forță de muncă. „

Citeşte mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: