Skip to content
Editorial Opinii

9 (nouă) semnale GRAVE transmise de frânarea economiei în anul 2018

Institutul Național de Statistică a comunicat astăzi produsul intern brut pentru anul 2018: creșterea economică a fost de 4,1% iar PIB-ul de 940,5 miliarde de lei.

Cifrele sunt discutabile, în primul rând pentru că datele comunicate astăzi sunt provizorii, ele urmând să fie revizuite, dar mai ales din perspectiva celei de-al noulea semnal de avertizare timpurie pe care îl identific în acest articol.

În termeni nominali PIB-ul este semnificativ mai mic decât prognoza realizată în octombrie-noiembrie 2018 de creștere economică, care vedea un PIB de 949,6 miliarde de lei (umflat din prognoză cu 9,1 miliarde de lei). Acesta este primul semnal transmis de creșterea economică comunicată astăzi: prognozele, se fac după dorință: cât am vrea să fie PIB-ul ca să ne încadrăm în ținta de deficit.

Potrivit cifrelor comunicate astăzi, deficitul bugetar (cash) anunțat pentru anul 2018, de 27,33 miliarde de lei, urcă de la cifra comunicată anterior de 2,88% la 2,91%. Oricum deficitul comunicat cash de 27,33 miliarde de lei este discutabil, având în vedere includerea ca venituri în exercițiul financiar 2018 a sumei de 3,87 miliarde de lei la capitolul bugetar: ,,alte sume primite de la UE pentru programele operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergență’’. Aceste sume nu au fost încasate în decembrie 2018 așa cum în fals se raportează, o simplă analiză încrucișată cu fluxurile de Euro din rezerva valutară a lunii decembrie 2018 demonstrând acest lucru.

Prin urmare, cu noile date de PIB, deficitul bugetar, în opinia mea și cash dar categoric în ceea ce privește metodologia de calcul a Uniunii Europene urcă de la 2,88% la un efectiv de peste 3,32% din PIB-ul anunțat (31,2 miliarde lei deficit nominal). Ceea ce va atrage activarea procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene, fiind depășit pragul de 3%. Acesta este al doilea mare semnal, care se va materializa cu o oarecare întârziere, dar se va materializa. Deja Comisia Europeană a consemnat în dreptul României un deficit calculat european de 3,3% ceea ce demonstrează că nu a achesat la fenta încasărilor pretinse de Guvernul României în decembrie 2018.

Al treilea mare semnal este că, după declanșarea acestei proceduri, România riscă amenzi dimensionate raportat la PIB, înghețare de fonduri europene și chiar anulare de fonduri europene. În aceste condiții creșterea economică din anul 2019, prognozată după dorință la 5,5% nu se va realiza. Deficitul bugetar va fi chiar mai mare în 2019 decât cel din 2018 (probabil între 4 și 5%) generând un cerc al dracului de vicios: pentru că deficitul va fi mai mare, cheltuielile cu dobânzile vor fi și mai mari și antrenează spirala deficitului care se auto-alimentează.

Al patrulea mare semnal este frânarea economiei în 2018. De la o creștere de 7% în 2017 dopată de un mix de politici economice iresponsabil (și complice) BNR-Ministerul Finanțelor am coborât la 4,1%, consemnând astfel înjumătățirea ritmului de creștere. BNR a acționat începând cu mai 2015 prea târziu și prea puțin în ceea ce privește inversarea sensului dobânzilor având dublu efect: creșterea așteptărilor inflaționiste și cauționarea unor politici fiscale iresponsabile atâta timp cât creșterea datoriei publice a fost permisă și favorizată de BNR prin finanțarea la dobânzi mici în 2015-2017, pentru cheltuieli iresponsabile.

Frânarea creșterii economice în 2018, presiuni pentru o frână chiar și mai mare în 2019 (în mod real și fără cifre coafate, creșterea economică din 2019 se va situa între 2 și 3% dacă alte lucruri nu se schimbă) și majorarea deficitelor vor pune chiar și mai multă presiune pe rating-ul suveran, aflat la limita investment grade (recomandat pentru investiții în condiții accetabile de risc). Retrogradarea nu înseamnă încetare de plăți (cum bate câmpii opoziția invocând închiderea piețelor externe) ci presiune suplimentară pe creșterea economică și pe finanțarea datoriei.

Un raport al Băncii Mondiale arată că dobânda anuală pentru țările din junk este mai mare cu 2 puncte procentuale față de cea pentru țările din investment grade ceea ce înseamnă că datoria publică va fi în continuare finanțată, dar în condiții de risc sporite care se traduc în dobândă mai mare. Alte 0,3-0,4 puncte procentuale adăugate de la deficitul din anul 2019 și costuri mai mare de finanțare pentru companiile private din economie, de unde rezultă scumpiri, ajustări, inflație, frânare a creșterii chiar și mai mare. Acesta este al cincilea mare semnal transmis de cifrele comunicate astăzi.

Al șaselea mare semnal este că fără stimulul fiscal nenecesar din trimestrul IV 2018, de 11 miliarde de lei, creșterea economică din trimestrul IV ar fi fost inferioară, pentru al 4-lea trimestru consecutiv față de cel anterior. În trimestrul I creșterea economică față de cel anterior a fost de 4,4%, în trimestrul II de 4,3%, în trimestrul III de 3,9%, iar în trimestrul IV de 4%. Diferența de creștere în trimestrul IV față de trimestrul III, de numai 0,1 puncte procentuale este în sine lipsită de rezistență, debilă, și poate fi pusă exclusiv pe seama stimulului fiscal nenecesar în perioadă de creștere, de 11 miliarde de lei (creșterea de deficit bugetar în trimestrul IV). Fără acest dopaj, am fi asistat la o consolidare a ritmului de frânare.

Al șaptelea mare semnal este dată de structura PIB. Pe fondul majorării dobânzilor, sectorul construcțiilor a tras în jos economia față de 2017 (altfel creșterea economică ar fi fost de 4,4%), dar agricultura a compensat și depășit (prin 0,4 puncte procentuale din creșterea economică) tragerea în jos a construcțiilor. Este de așteptat ca, în condițiile noilor constrângeri asupra creditării și efectelor nocive ale OUG 114, creșterea economică în 2019 să fie în continuare trasă în jos de construcții și să nu mai fie compensată de creșterea agriculturii, măsurată de INS în principal pe declarații de produse din hambare.

Al optulea mare semnal pentru 2019 este transmis de sectorul industrie, care a contribuit cu un sfert din creșterea economică, iar contribuția acestui sector este de așteptat să scadă și să devină negativă în 2019 întrucât principalii parteneri comerciali ai României sunt fie deja în recesiune fie la limita ei. Deasemenea, contribuția la creșterea economică în 2019 a informațiilor și comunicațiilor este de așteptat să fie doar ușor pozitivă în 2019 față de 2018 (când a contribuit cu 0,4 puncte din cele 4,1 de creștere) având în vedere impozitele suplimentare aplicate.

Iar cel de-al nouălea mare semnal este transmis de către o subordonare a unor profesioniști ai statisticii față de puterea politică, în sensul că, prin datele comunicate și disponibile abia azi, 7 martie 2019, Institutul Național de Statistică se subordonează indicațiilor date de consilierul guvernamental Darius Vâlcov în proximitatea revelionului (detalii AICI) care a declarat un deficit de 2,92% din PIB. Astăzi INS îl confirmă la virgulă, așa cum făcea și când Traian Băsescu anunța înaintea INS creșteri economice, sau când Ponta, avându-l ca ministru tot pe Darius Vâlcov făcea asta, deficitul care reiese din cifrele comunicate astăzi și nedisponibile de revelion fiind de 2,91%. Desigur coincidența poate fi derivată și din faptul că domnul Vâlcov și-a periclitat libertatea și nu a reușit să demonstreze instanței că botezul și nunțile repetate cu aceeași doamnă i-au adus bani albi și lingouri și nu luarea de mită, fiind preocupat în principal de rafinate și foarte exacte prognoze macroeconomice la virgulă, dar mai degrabă înclin să cred că datele comunicate astăzi de INS sunt reacția la comanda dată de Darius Vâlcov INS-ului: Săriți! Iar datele comunicate astăzi ne dezvăluie și răspunsul întocmai al statisticii independente: Cât de sus?

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *