Politologul Dan Dungaciu explică motivele pentru care Transnistria a devenit „Cuiul lui Pepelea” pentru Maia Sandu și care sunt interesele Rusiei lui Putin în Moldova.
Tensiunile reapărute între Moldova și Transnistria au condus la mitingurile de la Tiraspol. Substratul politic al stopărilor concesiilor la capitolul Codului Vamal, făcute până acum de către Chișinău, are un substrat adânc, atât din punct de vedere temporal, cât și diplomatic.
Analistul politic Dan Dungaciu a făcut o incursiune istorică, pentru a ajunge la prezentul „nefardat” al actualei situații socio-economice: „Transnistria a fost precum geamantanul fără mâner. Sau cuiul lui Pepelea, în care Moscova își așează pălăria, atunci când dorește!”.
Dincolo de factorul sentimental și de modul în care Republica Moldova „baletează”, de mulți ani, între România și Rusia, primează „buzunarul”. Adică, economia fără… sau cu frontiere. Până de curând, firmele transnistrene achitau taxe doar la bugetul regiunii separatiste, nu și pentru bugetul central al Republicii Moldova. Ce strategie pregătește Rusia pentru Republica Moldova, în contextul actual, deși, potrivit FANATIK, Chișinăul nu reprezintă neapărat o țintă militară pentru Moscova, este un alt subiect. E drept, unul înrudit, dar nu esențial.
„În privința evenimentelor care se petrec în Transnistria zilelor noastre, nu trebuie uitat că această regiune a semănat cu geamantanul fără mâner. E ca și când ai avea un geamantan, dar pe care nu-l poți duce, chiar dacă există cineva care îți recomandă să-l muți din drum. Același lucru s-a întâmplat și cu Republica Moldova, care, timp de 30 de ani, a stat lângă geamantan. Practic, nu a putut pleca mai departe fără regiunea transnistreană, dar nici nu a dorit să abandoneze geamantanul, pentru că este al său”, s-a exprimat plastic partenerul nostru de dialog.
„De asemenea, putem folosi și sintagma „Cuiul lui Pepelea”, în care Federația Rusă își așează pălăria, din când în când, dar Moldova nu a reprezentat marea miză pentru Moscova. Din păcate pentru Chișinău, faptul că are virtuți identitare foarte precise a reprezentat o problemă. Să nu uităm că, la înființarea sa, Transnistria a avut o miză politică și identitară. Cea din urmă ținea de demonstrarea faptului că basarabenii nu sunt români, iar miza politică era ca Transnistria să devină un propagator al comunismului în regiune, atât în România, cât și în Balcani”, a continuat Dan Dungaciu.
Se pare că aceasta a fost miza „Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești”, înființată în anul 1924, cu capitala la Balta, pentru că, așa cum spuneau separatiștii, adevărata capitală, Chișinău, se afla sub o „vremelnică ocupație românească”. Conform spuselor profesorului Dan Dungaciu, „acolo a fost creat cel mai profund laborator anti-românesc”, unde s-a inventat și așa zisa „limbă moldovenească” și a fost anunțat proiectul care susținea că limba română și cea moldovenească sunt diferite. Pentru că moldovenii nu erau considerați români, s-a trecut inclusiv la alfabetul chirilic și s-a publicat primul „Dicționar româno – moldovenesc”.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News