Cine câștigă și cine pierde din comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare? Invitat în emisiunea Puterea Știrilor, sociologul Remus Ștefureac, director Inscop Research, a explicat cele două direcții pe care ar putea să o ia opinia publică după anunțul privind comasarea alegerilor și liste comune PNL-PSD pentru europarlamentare.
PSD și PNL au decis miercuri, 21 februarie, că vor comasa alegerile europarlamentare cu cele locale și că vor fi liste comune la europarlamentare. Premierul și liderul PSD, Marcel Ciolacu, și președintele PNL, Nicolae Ciucă, au făcut anunțul într-o conferință de presă comună.
Liderii coaliției au stabilit și calendarul alegerilor din acest an. Concret, alegerile europarlamentare și locale vor avea loc pe 9 iunie, alegerile prezidențiale au fost devansate pentru septembrie, primul tur pe 8 septembrie și al doilea tur pe 22 septembrie, iar alegerile parlamentare au fost programate pentru 8 decembrie.
„Sigur, partidele aflate la guvernare cred că această strategie le avantajează (n.r – comasarea alegerilor europarlamentare cu alegerile locale), pentru că altfel ar fi propus. Partidele aflate în opoziție presupun că gândesc în acest moment că această strategie nu le avantajează și din acest motiv o critică. Strict obiectiv vorbind, cred că și unii și alții se pripesc un pic, pentru că realmente, în acest moment nu știm în ce măsură această strategie va crea avantaje pentru partidele aflate la guvernare și dezavantaje pentru cele din opoziție. Sigur, există acest argument al mobilizării primarilor, care ar scoate mai mulți oameni la vot și, prin urmare, ar crește șansele pentru cele două partide la alegerile europarlamentare. Acestea fiind liste comune, lucrurile se complică. Niciodată unu plus unu, în politica de alianță electorală, nu înseamnă doi. Deci e o altă discuție și mai lungă. Primarii se pot confrunta cu un contracandidat de la PNL sau de la PSD, sigur, și apoi să susții că sunteți prieteni pe celălalt buletin de vot, ceea ce poate fi o situație complicată, dar aici e treaba partidelor să-și găsească până la urmă soluții. Și bănuiesc că s-au și gândit că altfel nu veneau cu această cu această soluție.
Cred că răspunsul la întrebarea dvs. se va cristaliza în săptămânile următoare, poate în următoarea lună, pe măsură ce va fi mai evident în ce direcție bate vântul opiniei publice. Ca să fiu mai explicit: dacă toată această poveste va fi receptată la nivelul populației ca fiind un argument, așa cum spun și partidele aflate la guvernare, pentru stabilitate, pentru construcție, împotriva ascensiunii forțelor radicale, extremiste – și dacă această poveste a acest fir narativ va câștiga, va fi dominant în spațiul la nivelul opiniei publice, atunci e clar că cele două partide au luat decizia corectă și strategia optimă pentru ele”, a declarat Remus Ștefureac, director Inscop Research, la Puterea Știrilor.
„Acest tip de mesaj va crea sentimentul că e un fel de blat politic”
„ Pe de altă parte însă, dacă acest tip de mesaj va crea sentimentul că e un fel de blat, e un fel de blat politic, e un fel de înțelegere prin care partidele care sunt deja la putere doresc să rămână la putere prin mijloace care cumva sunt înțelese de opinia publică ca fiind nu tocmai corecte – un astfel de sentiment va determina și poate determina un vot de protest și să vedem creșteri artificiale în rândul partidelor din opoziție. Sunt cele două variante, realmente nu știu care e varianta câștigătoare, nimeni nu poate să dea un răspuns în acest moment. D-asta spun că va trebui să vedem în următoarele săptămâni cum se cristalizează opinia publică și cum se raportează la acest subiect și care tabără va fi mai eficient în a propaga un anumit tip de mesaj.
Și dincolo de mesajele partidelor politice, n-aș vrea să considerăm niciodată, și sunt convins că nici partidele nu o fac, cetățenii României ca fiind o simplă masă de manevră, ușor de orientat într-o parte sau alta. Electoratul, în general, este suficient de inteligent, își trage și propriile concluzii și sigur, reacționează ca atare. Dar nu știm în acest moment cum vor gândi și cum vor interpreta românii acest acest subiect. Probabil, așa cum spuneam, în 3-4 săptămâni vom vedea o tendință generală a populației într-o direcție sau alta și în funcție de asta vom putea spune care sunt câștigătorii și pierzătorii acestei comasări”, a mai explicat sociologul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
