“Vom reuși nu doar pentru aderarea la OCDE și nu doar pentru a ne conforma cu toate ambițiile de mediu ale Uniunii Europene. Dar până la urmă, un aer mai curat pe care să-l respirăm sau un mediu mai curat e un lucru benefic pentru toți cetățenii români. Și nu cred că e cineva care nu și-ar dori un astfel de lucru sau că e cineva care nu și-ar dori să avem o viață mai lungă și mai sănătoasă. Ori din acest punct de vedere suntem aliniați. Fie că discutăm despre acordul de la Paris, fie că discutăm despre Green Deal, fie ca discutăm despre farm to fork sau aderarea la OCDE, discutăm până la urmă de o viață mai sănătoasă și mai lungă pentru cetățenii români”, este opinia ministrului Mediului.
“Trebuie să existe un echilibru. Nu ne propunem să afectăm agricultura, în niciun caz. Însă ne propunem ca agricultura să fie din ce în ce mai eficientă, dar în același timp și din ce în ce mai ecologică. Și există foarte multe exemple de bună practică în România, exemple de ferme mai mici sau mai mari, care au dovedit că le pot face pe amândouă: să fie și prietenoase cu mediu și să fie și performante din punct de vedere economic. Pentru că dacă îmi doresc ceva din tot sufletul, acel ceva este ca și generațiile următoare să se poată bucura atât de ape curate, cât și de păduri intacte, cât și de un mediu mai sănătos sau din ce în ce mai sănătos, la fel cum mi-aș propune să nu fie afectați puternic de schimbările climatice pe care deja le resimțim cu toții”, a conchis Mircea Fechet.
„Într-adevăr, emisiile de gaze s-au redus foarte mult în ultimii 30 de ani, dar această tendinţă a încetinit şi trebuie accelerată pentru a ajunge la această măsură în viitor. Trebuie accelerată generarea de energie verde. Avem deja o proporţie foarte mare de energie verde şi nucleară, însă, per total, trebuie reconsiderat mixul, mai ales în ceea ce priveşte ultimul deceniu. Va fi nevoie de modernizarea sistemelor de distribuţie de energie pentru a îngloba toate aceste surse”, a precizat Mathias Cormann.
OCDE a lansat Studiul Economic 2024 pentru România. Principalele concluzii
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că este al doilea studiu consecutiv realizat de OCDE după cel din 2022. „Pentru România aderarea la OCDE este principalul proiect de țară, pe care îl tratăm cu deplină responsabilitate și angajament”, a arătat șeful executivului.
„Aderarea la OCDE va însemna o viață mai bună pentru fiecare român, dar și investiții mai multe”, a adăugat Marcel Ciolacu.
El a explicat că studiul evidențiază reziliența economiei românești în fața șocurilor diverse – de la pandemie la criza energetică și la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
În raportul publicat astăzi sunt evidențiate progresele realizate de autorități ca urmare a recomandărilor din 2022. Printre acestea se numără planul de consolidare fiscală pe termen scurt și mediu și pentru reducerea deficitului bugetar, dar și pentru a reforma sistemul de pensii.
Marcel Ciolacu și-a exprimat dorința ca anul 2026, anul următorului raport, să fie și anul aderării României la OCDE.
Deficitul bugetar, o problemă
Procesul de aderare a fost conceput pentru a fi un proces transformator, a subliniat și secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.
Economia României, în urma unor șocuri externe majore, a demonstrat o reziliență reală în ultimii ani, a explicat oficialul.
El a atras atenția că deficitul bugetar este în continuare prea mare.
Potrivit raportului, în ciuda crizei energetice, a existat o creștere constantă a activității, iar piața muncii începe să arate semne de relaxare.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică estimează o creștere a PIB-ului real cu 3,1% în 2024 și cu 3,3% în 2025.
Reformele în curs de derulare în domeniul pensiilor și alinierea vârstelor de pensionare cu noua lege a pensiilor vor îmbunătăți viabilitatea financiară pe termen lung a sistemului, notează experții evaluatori.
Indicatorii sectorului bancar sunt sănătoși, potrivit OCDE. De asemenea, se implementează noi inițiative pentru a elimina lacunele fiscale și pentru a consolida aplicarea legii.
Recomandările OCDE
OCDE recomandă în primul rând menținerea unei politici monetare stricte pentru a asigura alinierea inflației la ținta BNR.
La acest obiectiv se adaugă:
- reducerea deficitului bugetar și continuarea consolidării bugetare pentru a alinia politicile fiscale și monetare;
- stabilirea unui plan de consolidare fiscală pe termen mediu pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice;
- continuarea utilizării analizei cheltuielilor pentru a îmbunătăți eficiența guvernamentală;
- evitarea subminării capacității administrației publice în contextul gestionării creșterilor salariale în domeniul public;
- continuarea implementării legislației existente privind utilizarea analizei cost-beneficiu pentru investițiile publice majore;
- continuarea eforturilor de modernizare a administrației fiscale pentru a îmbunătăți conformitatea și a crește veniturile fiscale;
- îmbunătățirea echității și eficienței sistemului fiscal și continuarea măsurilor în curs de desfășurare destinate eliminării excepțiilor fiscale sectoriale și extinderii bazei de TVA pentru o aplicare mai uniformă;
- continuarea implementării rapide și eficiente a fondurilor UE pentru a stimula productivitatea și nivelul de trai, având în vedere că tensiunile geopolitice în creștere din regiune ar putea afecta în continuare cererea.
Vă prezentăm datele din raportul OCDE:
Raportul arată că economia României s-a dovedit a fi rezistentă la șocurile externe după invazia Rusiei în Ucraina și criza energetică care a urmat. “Sarcina imediată pentru politica macroeconomică este de a controla inflația, care se situează cu mult peste țintă. Consolidarea fiscală ar completa o politică monetară mai strictă în ceea ce privește temperarea cererii. Cu toate acestea, creșterea angajamentelor de cheltuieli guvernamentale – inclusiv pentru apărare, reforma pensiilor și salariile din sectorul public – ar putea împiedica reabilitarea fiscală dacă nu se realizează reforme importante pentru a crește nivelul scăzut al veniturilor din taxe ale României”.
Este necesară o reformă eficientă a sistemului fiscal pentru a plasa datoria publică la un nivel sustenabil, fără a deraia creșterea economică rapidă necesară pentru convergența veniturilor, susține OCDE.
Raportul subliniază că consolidarea fiscală lentă a lăsat o mai mare parte din povara stabilizării condițiilor macroeconomice pe umerii Băncii centrale a României. O înăsprire semnificativă a politicii monetare a făcut ca Banca Națională a României (BNR) să majoreze rata dobânzii de politică monetară de la 1,25% la sfârșitul anului 2021 la 7% până în ianuarie 2023, cel mai ridicat nivel de la criza mondială de crizei financiare globale.
Creșterea PIB-ului real ar urma să se accelereze până la 3,1% în 2024 și 3,3% în 2025, rămânând ușor sub potențial. Creșterile pensiilor și reducerea presiunilor asupra costurilor vor susține veniturile reale ale gospodăriilor. Însă ratele ridicate ale dobânzilor, majorările de impozite și creșterea lentă a ocupării forței de muncă vor menține pe termen scurt creșterea consumului privat la niveluri moderate în comparație cu mediile istorice recente. Investițiile se vor menține la un nivel ridicat, susținute de proiectele de infrastructură finanțate de UE. Exporturile își vor reveni treptat, odată cu îmbunătățirea situației economice în Europa. O creștere a producției sub nivelul tendențial va limita crearea de locuri de muncă în următorii doi ani, menținând șomajul peste ratele de dinaintea pandemiei, pe măsură ce creșterea salariilor se va tempera.
Până în 2025, creșterea indicelui principal al prețurilor de consum va încetini la 3,7%, aproape de partea superioară a benzii-țintă a băncii centrale, arată raportul.
Acesta subliniază că riscurile la adresa perspectivelor sunt semnificative. Presiunile susținute asupra costurilor ar putea menține inflația la un nivel mai ridicat pentru mai mult timp decât se presupune în proiecții. Pe termen scurt, majorările taxei pe valoarea adăugată ar putea îngreuna limitarea creșterii ridicate a prețurilor.
„Progresul lent în corectarea dezechilibrelor fiscale ar putea contribui la deficite de cont curent mai mari și la o expansiune mai rapidă a datoriei publice a României. Într-o perioadă de creștere a ratelor dobânzii, acest lucru ar putea crește riscurile de ieșiri de capital destabilizatoare. O transpunere puternică a fondurilor UE în investiții ar stimula creșterea PIB-ului și ar îmbunătăți viitorul României. Este nevoie de prudență fiscală pentru a tempera cererea și a susține sustenabilitatea datoriei publice”, notează raportul OCDE
“Consolidarea fiscală a încetinit. Previziunile OCDE indică un deficit bugetar al administrației publice de 6% din PIB în 2023, o îmbunătățire modestă față de poziția bugetară din 2022 (6,3 % din PIB). În anul 2024, deficitul bugetar ar urma să se reducă și mai mult, până la 5,8% din PIB. Noile angajamente de cheltuieli, în special cele legate de reformele sistemului de pensii, ar trebui să contribuie la menținerea unor deficite bugetare extinse în următorii ani, depășind pragurile compatibile cu stabilizarea poverii datoriei publice. Acest lucru va împiedica România să iasă din procedura UE de deficit excesiv în 2024, așa cum se preconiza anterior. Într-adevăr, proiecțiile fiscale publicate în bugetul anual din decembrie sugerează că ieșirea României din procedura de deficit excesiv – care necesită un deficit sub 3% din PIB – nu va avea loc până în 2027″, se arată în raport.
Consolidarea fiscală ar putea fi și mai lentă dacă cheltuielile publice depășesc obiectivele sau dacă încasările fiscale sunt sub nivelul proiecțiilor bugetare, așa cum s-a întâmplat în ultimul an. Se preconizează că noile măsuri fiscale vor genera venituri suplimentare de aproximativ 1 % din PIB în 2024 (Consiliul Fiscal Român). De asemenea, guvernul se bazează pe o creștere a veniturilor din măsurile de consolidare a eficienței colectării impozitelor, în cazul cărora rezultatele pe termen scurt sunt dificil de prevăzut.
Consolidarea fiscală trebuie să continue, subliniază raportul. “Accesarea de către România a fondurilor UE în cadrul PNRR ar putea fi redus dacă țara continuă să nu atingă obiectivele de deficit bugetar convenite cu Uniunea Europeană”.
Există și alte motive importante pentru corectarea dezechilibrelor bugetare. Reducerea deficitelor bugetare ar sprijini eforturile băncii centrale. Deficitele mai mici ar contribui, de asemenea, la îmbunătățirea în continuare a contului curent, ar stabiliza povara datoriei publice și ar contribui la constituirea unor amortizoare fiscale pentru viitoarele șocuri adverse. Un plan credibil pe termen mediu este necesar pentru a consolida echilibrele fiscale și a asigura sustenabilitatea finanțelor publice ale României, notează raportul.
Un nou pachet fiscal anunțat la sfârșitul anului 2023 reduce excesele în cheltuielile agențiilor publice și ale întreprinderilor de stat. Noile măsuri lichidează comisiile speciale redundante, interzic achizițiile de mașini scumpe și telefoane mobile, și înăspresc normele privind achizițiile publice. Raportul OCDE arată că eforturile pentru a elimina risipa în guvern ar trebui să fie continuate prin revizuiri ale cheltuielilor.
Legea finanțelor publice din România a integrat analizele cheltuielilor în procesul bugetar. Cu toate acestea, până în prezent, aceste revizuiri au fost efectuate doar ocazional, subliniază specialiștii.
Este nevoie de o stabilire previzibilă și echitabilă a salariilor din sectorul public, arată OCDE.
“Prudența în stabilirea salariilor din sectorul public rămâne importantă. Remunerarea angajaților are o pondere mare în consumul guvernamental din România (28% în 2021, față de media UE de 20%). În urma protestelor din 2023, guvernul a acordat profesorilor creșteri salariale mai mari decât cele planificate, lucrătorilor din sectorul sanitar și altor angajați din sectorul public. Acordarea în continuare de salarii mari în sectorul public ar putea lărgi deficitele bugetare, alimentând în același timp o inflație mai mare a salariilor din sectorul privat. O prioritate a reformei este de a face ca salariile din sectorul public stabilirea salariilor din sectorul public să fie mai prudentă din punct de vedere fiscal, mai echitabilă și mai previzibilă”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
