Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei, a fost respinsă de Biroul Central Electoral (BCE), care a constatat dezastrul din PMP. Potrivit documentelor oficiale de la Tribunalul București, Eugen Tomac nu este președintele PMP și nu are nicio funcție în conducerea partidului, fiind doar un simplu membru.
PMP este un partid divizat între Cristian Diaconescu, președintele oficial, și Eugen Tomac, cel care se consideră președinte după un Congres care încă nu a fost validat de Tribunalul București. Totuși, asta nu l-a împiedicat pe Tomac să decidă alianța Dreapta Unită, deși situația din PMP nu era clară și definitivă.
Minciunile lui Tomac și Drulă
Eugen Tomac, europarlamentar PMP, recunoaște că în registrul partidelor politice nu s-a modificat conducerea PMP, iar dosarul scandalului Diaconescu-Tomac se plimbă prin instanțe.
„De doi ani de zile, un grup de câteva persoane, cu o înțelegere deficitară a democrației și a rolului votului în politică, contestă procesul verbal al ultimelor două congrese ale PMP pentru a întârzia publicarea rezultatului acestora în registrul partidelor politice. Scopul fiind simplu – PMP să nu participe la alegeri”, scrie Tomac.
Eugen Tomac nu prezintă nicio hotărâre definitivă a judecătorilor care să arate că Tribunalul București, unde se judecă dosarele, a recunoscut rezultatul Congresului din 2022, unde Tomac a fost ales președinte.
„Mai mult decât atât, la 2 februarie a.c., Tribunalul București a dispus biroului partidelor politice să înregistreze rezultatul ultimului congres PMP și deși decizia este executorie, aceasta nu a fost pusă în aplicare”, adaugă Tomac.
Aceeași idee o preia și Cătălin Drulă, președintele USR, pe pagina sa de social media, anunțând că decizia ar fi executorie, deși Tribunalul nu precizează așa ceva.
„Pe 2 februarie 2024, același Tribunal București a dispus biroului partidelor politice să înregistreze rezultatul ultimului congres PMP. O decizie executorie, care nu este pusă în aplicare”, scrie Drulă.
Ce a decis Tribunalul pe 2 februarie 2024
Eugen Tomac și Cătălin Drulă spun că decizia Tribunalului București, de pe 2 februarie 2024, trebuia aplicată, dar niciunul nu prezintă vreun document oficial cu hotărâre definitivă. Alianța Dreapta Unită poate merge mai departe doar după o hotărâre definitivă, care să nu lase alte căi de atac.
Însă decizia Tribunalului București, de pe 2 februarie 2024, a lăsat căi de atac, prin urmare nu poate deveni executorie atât de repede.
„Soluția pe scurt: Admite excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești. Respinge cererea ca inadmisibilă. Respinge cererile de intervenţie principale ca inadmisibile. Inaintează prezenta cerere către Compartimentul Partide Politice al Tribunalului București în vederea soluționării raportat la prevederile art.24 din Legea nr.14/2003. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. În caz de exercitare a căii de atac cererea se va depune la Tribunalul București. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței azi, 02.02.2024”, precizează Tribunalul.
Astfel, Cristian Diaconescu, cu calitatea de petent în dosar, a avut la dispoziție 5 zile pentru a face recurs.
Tribunalul București nu poate face modificări în Registrul partidelor politice dacă o decizie nu e definitivă. În dosarul respectiv trebuie să apară mai întâi decizia definitivă ori prin neapelare, ori printr-o decizie a judecătorilor. În cazul de față, ar trebui o decizie definitivă prin neapelare, dacă Diaconescu n-a făcut recurs.
În Registrul partidelor politice, unde sunt publicate toate deciziile definitive, nu apare vreo decizie defintivă pentru PMP din 2024. Ultima decizie definitivă, în registrul PMP, este din noiembrie 2023 și nu are nicio legătură cu scandalul Diaconescu-Tomac. În registrul PMP, conducerea partidului este în continuare deținută de Cristian Diaconescu, după cum se poate observa la pagina 16 din acest document.
Curtea de Apel București: rejudecarea dosarului
Cristian Diaconescu a precizat, pe 3 februarie 2024, că a câștigat la Curtea de Apel București și dosarul va fi rejudecat în primă instanță. Astfel, Curtea de Apel București a blocat înscrierea lui Eugen Tomac în Registrul partidelor politice.
„Curtea de Apel Bucureşti a dat dreptate domnului preşedinte Cristian Diaconescu: a casat încheierea recurată şi a dispus rejudecarea cauzei în prima instanţă. Hotărârea este definitivă! Asta înseamnă că instanţa a respins înscrierea în Registrul Partidelor Politice a autoproclamatului preşedinte Tomac şi a Congresului acestuia care a avut loc pe 19 februarie 2022. În continuare, Cristian Diaconescu rămâne preşedintele de facto al PMP”, preciza Diaconescu, într-un comunicat.
Curtea de Apel București este instanță superioară Tribunalului București. Prin urmare, dosarul va fi rejudecat la Tribunalul București, de la capăt, iar primul termen e pe 3 aprilie 2024.
Eugen Tomac nu are nicio decizie definitivă, atât timp cât dosarul va fi rejudecat. Registrul partidelor politice nu poate fi modificat dacă nu există o decizie definitivă. Nicio instanță nu a decis, în mod definitiv și fără alte căi de atac, că Eugen Tomac ar fi președintele PMP. Fără toate acestea, Cristian Diaconescu rămâne președintele PMP, iar USR și Forța Dreptei trebuie să negocieze cu el alianța Dreapta Unită.
Dreapta Unită, aproape Despărțită
Eugen Tomac repetă același lucru de 2 ani, pentru că și în 2022 anunța că Tribunalul București a recunoscut rezultatul de la Congresul PMP.
„Instanţa de judecată a dispus ieri, 22.06.2022, înaintarea cererii formulate de Partidul Mişcarea Populară către Prim-Grefierul Tribunalului Bucuresti – în vederea înregistrării în Registrul Partidelor a documentelor ce atestă desfăşurarea Congresului din data de 19.02.2022. Rămâne cum am decis la Congres: PMP, un nou început”, scria Tomac, în iunie 2022.
Decizia din 2022 a fost atacată în instanță, cu recurs, iar procesul a continuat până în prezent. În 2024, Tribunalul București nu a publicat o decizie definitivă, prin urmare nu s-a produs nicio modificare în Registrul partidelor politice. Curtea de Apel București a decis rejudecarea dosarului, iar problemele PMP continuă.
Problema alianței este chiar PMP, care nu e capabil să-și aleagă președintele de 2 ani. Eugen Tomac a forțat un Congres în PMP și de 2 ani se chinuie să fie recunoscut. Instanța de judecată încearcă acum să corecteze greșelile pe care le-a făcut PMP și să stabilească în ce măsură PMP-iștii pot intra în legalitate. Dreapta Unită are o problemă chiar în interiorul său și era evident de când au format alianța.
Eugen Tomac, fără să fie președintele oficial al PMP, a decis o alianță electorală. La momentul la care s-au depus documentele pentru declararea alianței Dreapta Unită, Eugen Tomac nu are un document oficial din care să reiasă că el ar fi președintele PMP. Tribunalul București nu a emis nicio decizie definitivă în care să recunoască noua conducere PMP, cu Eugen Tomac președinte. Și asta e doar o problemă PMP, în care PSD sau BCE nu au nicio implicare. BCE nu a făcut decât să constate ceea ce instanța a decis: Cristian Diaconescu este președintele PMP.
USR, a doua oară în afara legii electorale
USR-iștii nu sunt la primul scandal cu BCE, după ce în 2019 au fost în aceeași situație. Înainte de alegerile europarlamentare din 2019, BCE a respins înscrierea „Alianța 2020 USR PLUS” pentru că protocolul fusese semnat de persoane care nu reprezenta cele două partide. Dan Barna și Dacian Cioloș semnase protocolul, însă în Registrul partidelor politice Nicușor Dan era în continuare președintele USR, iar Raluca Daneș era președintele PLUS. Nicușor Dan s-a reînscris în USR doar pentru a consemna protocolul și formarea alianței cu PLUS.
„Nu știu dacă nu e prea târziu, dar singura alternativă era ca eu să cosemnez. Ca să cosemnez, trebuia să fiu membru de partid, pentru că altfel ar fi fost un fals. Soluția a fost să fac o cerere de înscriere, care a fost aprobată de aseară (joi seara – n.r.) de filiala Sectorului 6. Am semnat în calitate de membru și de președinte înregistrat în registrul Partidelor Politice. După ce formalitățile astea de înscriere se vor fi terminat o să revin la poziția inițială, de independent”, anunța Nicușor Dan, în 2019.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
