Biroul Electoral Central a respins duminică înregistrarea alianței dintre USR, PMP și Forța Dreptei, din cauza situației juridice neclare a conducerii Partidului Mișcarea Populară. În aceste condiții, se analizează soluția ca PMP să fie îndepărtat din alianță, urmând ca aceasta să fie formată doar din două partide – USR și FD.
Surse din USR declară că liderul USR, Cătălin Drulă, e îngrijorat de faptul că problemele din justiție ale PMP împiedică cele trei partide să candideze pe liste comune la alegerile europarlamentare și are în vedere eliminarea PMP din combinație.
„Nu putem fi ținuți în loc de problemele lui Tomac cu partidul lui. Există pericolul respingerii definitive a alianței, dacă PMP nu-și rezolvă problema cu pretențiile lui Cristian Diaconescu”, afirmă surse din USR.
Reamintim că Eugen Tomac și Cristian Diaconescu se consideră amândoi liderii PMP, iar această situație nu a fost până acum tranșată în justiție. Ștampila PMP se află la Cristian Diaconescu, care a contestat alegerea lui Tomac în fruntea PMP în urmă cu doi ani de zile. În 2023, Diaconescu a obținut o victorie de etapă contra lui Tomac, Curtea de Apel București hotărând rejudecarea procesului prin care s-a contestat congresul în care a fost ales Eugen Tomac.
Nu e singura problemă pe care a avut-o partidului lui Tomac în ultima perioadă. Reamintim că scandalul din fruntea PMP a dus anul trecut la suspendarea temporară a subvenției de stat pentru partid. Reprezentanții Autorității Electorale Permanente au spus că plata subvenției se va relua imediat după clarificarea în justiție a conducerii PMP, lucru care nu s-a întâmplat însă nici până azi.
Motivul pentru care BEC a respins înscrierea Alianței USR-PMP-FD
Biroul Electoral Central a respins în şedinţa de duminică Protocolul de constituire a alianţei electorale Alianţa Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei.
„Ca urmare a analizării protocolului de constituire a Alianţei electorale dintre Partidul Uniunea Salvaţi România (USR), Partidul Mişcarea Populară (PMP) şi Partidul Forţa Dreptei cu denumirea ‘Alianţa DREAPTA UNITĂ USR – PMP – FORŢA DREPTEI’, formulată de Partidul Uniunea Salvaţi România (USR), reprezentat prin Cătălin Drulă, de Partidul Mişcarea Populară (PMP), reprezentat prin Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca, respectiv de Partidul Forţa Dreptei, reprezentat prin Ludovic Orban, (…) ţinând cont de documentele depuse de către USR în susţinerea protocolului de alianţă, respectiv de PSD în sensul respingerii protocolului de alianţă, precum şi de opiniile exprimate în cadrul dezbaterilor de membrii Biroului Electoral Central în şedinţa din data de 17 martie, BEC va respinge protocolul de constituire a Alianţei electorale dintre Partidul Uniunea Salvaţi România, Partidul Mişcarea Populară şi Partidul Forţa Dreptei”, se arată în decizia Biroului Electoral Centrale pentru alegerile din 9 iunie.
BEC precizează totodată că s-a ţinut cont de „punctele exprimate de cei care au promovat respingerea protocolului alianţei”, menţionând că „la poziţia nr. 62 din Registrul partidelor politice, preşedinte al Partidului Mişcarea Populară este Cristian Diaconescu, acesta fiind cel în drept să reprezinte PMP”.
„Luând în considerare că, din partea Partidului Mişcarea Populară, protocolul de constituire a alianţei electorale a fost semnat de Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca, Biroul Electoral Central ia act de faptul că nici Eugen Tomac şi nici Ionuţ Simionca nu apar înscrişi în Registrul partidelor politice ca preşedinte al PMP”, explică reprezentanţii BEC.
Decizia Biroului Electoral Central poate fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în termen de 24 de ore de la data afişării de către semnatarii protocolului.
Argumentele reprezentantului PSD (avocatul Viorel Mocanu):
„Referitor la Protocolul de constituire al Alianței electorale „Alianța Dreapta Unită USR – PMP – Forța Dreptei” pentru alegerile pentru Parlamentul European din data de 9 iunie 2024 (denumit în continuarea „Procolulul”), solicitându-vă respectuos respingerea acestuia prin decizie, pentru motivele expuse în continuare.
1. Preambul.
Alianţa electorală reprezintă o asociere între două sau mai multe formaţiuni politice și, fără a face o analiză exhaustivă a deosebirilor structurale existente între alianța politică și cea electorală, trebuie menționat în contextul prezentei analize că, spre deosebire de alianța politică, care reprezintă o asociere între două sau mai multe formaţiuni politice, prevăzută de Legea partidelor politice nr. 14/2003, cu modificările şi completările ulterioare, alianța electorală urmărește producerea de efecte juridice directe și imediate la un la un singur scrutin, prin actele încheiate.
Biroul Electoral Central, în cadrul analizei realizate în cadrul competenței sale indicate de legiuitor, este chemat să analizeze aspectele de legalitate a constituirii alianței electorale și să se pronunțe prin decizie cu privire la admiterea sau respingerea sa.
Biroul Electoral Central nu se pronunță, în mod evident, cu privire la aspectele de oportunitate ale constituirii alianței, acestea fiind atribute eminamente aflate în sfera activității politice a partidelor semnarea ale alianței.
Dat fiind specificul procesului electoral și necesitatea respectării unor rigori, procesul de verificare al actului juridic reprezentat de Protocolul de constituire al alianței se va raporta la respectarea cerințelor de formă și fond prevăzute de legiuitor.
Protocolul trebuie astfel, pentru a putea fi admis/validat de către Biroul Electoral Central, să respecte condițiile imperative indicate de legislația generală și specială aplicabilă acestui act juridic civil.
2. Nerespectarea prevederilor art. 2, 4 și 10 din Legea partidelor politice nr. 14/2003. Nerespectarea normelor privind capacitatea de exercițiu și funcționarea persoanelor juridice semnare ale Protocolului. Încălcarea prevederilor art. 209, 212 și 218 Cod civil. Lipsa calității de reprezentant al persoanelor semnatare
Condițiile legale generale de validitate ale Protocolului, în calitatea sa de act juridic civil întocmit de trei persoane juridice de drept public, astfel cum sunt definitive partidele politice, în conformitate cu prevederile art. 1 teza a II-a din Legea partidelor politice nr. 14/2003, se raportează la necesitatea ca acesta să provină/să fie semnat de către persoanele fizice și/sau juridice din cadrul entității politice care au dreptul, conform legii sau statului, să angajeze persoana juridică și care au un mandat de reprezentare acordat conform propriilor norme de organizare.
Legea partidelor politice nr. 14/2003
Art. 2 „Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii”.
Art. 4 (1) Partidele politice se pot organiza şi funcţiona la nivel naţional, la nivel local sau atât la nivel naţional, cât şi local, conform statutului propriu.
Art. 10 Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu: (…) j)organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale; n)organul care reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi terţi;
Codul civil
Art. 209: Data dobândirii capacităţii de exerciţiu
(1) Persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor.
2) Au calitatea de organe de administrare, în sensul alin. (1), persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe seama persoanei juridice.
(3) Raporturile dintre persoana juridică şi cei care alcătuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege, actul de constituire sau statut.
Art. 212: Actele emise de organele persoanei juridice
(1) Hotărârile şi deciziile luate de organele de conducere şi administrare în condiţiile legii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat împotrivă.
(2)Faţă de terţi hotărârile şi deciziile luate în condiţiile legii, ale actului de constituire sau ale statutului produc efecte numai de la data publicării lor, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, în afară de cazul în care se face dovada că aceştia le-au cunoscut pe altă cale.
Art. 218: Participarea la circuitul civil
(1) Actele juridice făcute de organele de administrare ale persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice înseşi.
În consecință, în ceea ce privește persoanele juridice, reprezentarea legală este necesară în considerarea naturii specifice a acestor subiecte de drept, caracterizate printr-o imposibilitate obiectivă de a participa în mod direct și nemijlocit la raporturile sociale. De aceea, art. 209 din Codul civil stabilește regula generală potrivit căreia persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale de administrare, adică prin persoanele fizice sau juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acționeze, în raporturile cu terții, individual sau colectiv, în numele și pe seama persoanei juridice iar legislația specială în materia partidelor politice instituie obligativitatea indicării prin Statut a persoanelor care au calitatea de reprezentanți legali.
Cu referire la lipsa calității de reprezentant al entității politice Partidul Mișcarea Populară – PMP.
Cu privire la acest partid fac trimitere la Decizia civilă nr. 38/DEC/P pronunţată în dosarul nr. 10346/3/2021 de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV a Civilă, definitivă prin neapelare la 16.09.2021 prin care a fost admisă cererea formulată de reclamantul PARTIDUL MIŞCAREA POPULARĂ, s-a luat act de modificările aduse statutului PARTIDULUI MIŞCAREA POPULARĂ prin Hotărârea nr.1/7.03.2021, Hotărârea nr.2/7.03.2021, Hotărârea nr.3/7.03.202 Hotărârea nr.4/7.03.2021, Hotărârea nr.5/7.03.2021 şi Hotărârea nr.6/7.03.2021 ale Colegiului National al Partidului Mişcarea Populară și s-a dispus înregistrarea acestor modificări în Registrul partidelor politice aflat la Tribunalul Bucureşti. Lipsa calității de reprezentant al entității politice Partidul Forța Dreptei – FD.
Conform acestor hotărâri comunicate și înregistrate în Registrului Partidelor Politice:
– Președintele entității politice este Cristian Diaconescu, acesta fiind singurul abilitat să reprezinte legal entitatea politică, conform prevederilor Statutare care, odată ce au fost înregistrate în Registrul Partidelor Politice, au căpătat forța juridică a unei legi.
În conformitate cu prevederile Art.144 din Statutul PMP,
Președintele partidului conduce și coordonează activitatea organismelor naționale ale partidului, având următoarele atribuții:
a) reprezintă Partidul în relațiile oficiale – semnând documente și orice acte care angajează partidul – și face declarații în numele partidului.
Totodată, în conformitate cu prevederile Art.136 din Statutul PMP:
Colegiul Național îndeplinește următoarele atribuții:
b) aprobă alianțele politice și înțelegerile politice propuse de Consiliul Executiv Național sau președintele partidului.
În consecință, reprezentarea legală este asigurată doar de Președinte, acesta fiind singurul îndriduit să reprezinte partidul.
În cazul de față, indicarea în preambul Protocolului a faptului că domnii Eugen Tomac și Simionca ar fi reprezentanții legali ai Partidului, fiind desemnați prin Hotărârea nr. 06 din 13.03.2024 a Colegiului Național al Partidului nu este de natură a complini viciile reprezentării.
În speță nu este o reprezentare legală, deoarece deoarece aceasta este acordată de lege și statut Președintelui și nici de una convențională, deoarece aceasta poate fi acordată doar de către persoana îndreptățită (tot Președintele).
Totodată, Protocolul trebuie însoțit de actul organului statutar care a aprobat această înțelegere politică.
Cu referire la lipsa calității de reprezentant al entității politice Forța Dreptei – FD
Se constată faptul că acest partid este înregistrat conform dispoziţiilor sentinţei civile nr.5/DEC/P, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr.36642/3/2021, în şedinţa publică din data de 21.01.2022, definitivă prin neapelare la data de 08.02.2022.
În conformitate cu prevederile:
– art. 45 alin. 1 din Statutul FD – Președintele este ales de Congres, cu votul majorității menbrilor prezenți
– art. 2 lit. c) din Statutul FD – Președintele exercită conducerea și coordonează activitatea organismelor la nivel național, având ca atribuții, inter alia reprezentarea partidului în cadrul relațiilor oficiale interne și externe pe baza mandatului de conducere stabilit de conducerea națională.
Protocolul este semnat în acest caz de Președinte interimar, persoană care nu face parte din categoria organelor de conducere statutare și care, pentru a fi considerat reprezentant legal, trebuie să întrunească două cerințe obligatorii: a) să fie ales de Congres FD și b) să primească un mandat explicit de reprezentare în relația cu terții din partea conducerii naționale.
Este de observat că spre deosebire de Statutul PMP, care definește funcțiile interimare, faptul că acestea se exercită cu drepturi și obligații depline și stabilește procedura de realizare a interimatului, acest aspect nu este indicat de Statutul FD.
Ignorarea prevederilor legale și statutare ar reprezenta deopotrivă o gravă încălcarea normelor privind legalitatea procesului electoral, reprezentarea legală a partidelor politice în cadrul scrutinului, precum și autoritatea de lucru judecat a Hotărârilor Tribunalului București indicate supra prin care Statutul fiecărui partid a dobândit forță obligatorie și putere de lege.
Pentru toate aceste motive solicit respingerea prin decizie a Protocolul de constituire al Alianței electorale „Alianța Dreapta Unită USR – PMP – Forța Dreptei” pentru alegerile pentru Parlamentul European din data de 9 iunie 2024.”
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
