Deputații europeni îi cer guvernului austriac să pună capăt veto-ului împotriva aderării Bulgariei și României la Schengen până la sfârșitul anului. Aceștia subliniază inclusiv faptul că această blocadă nu funcționează împotriva migrației ilegale, scrie publicația austriacă Presse.
46.000 de tone de dioxid de carbon pe an, zile întregi de așteptare la trecerea frontierei, ambuteiaje de kilometri – și nicin beneficiu semnificativ în lupta împotriva traficanților: acestea sunt consecințele veto-ului guvernului austriac împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen, potrivit rezoluției adoptate de Parlamentul European. Aceasta a fost votată ieri, 12 iulie, cu o majoritate covârșitoare de 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 de abțineri.
Cetățenii din Bulgaria și România sunt discriminați, întrucât se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu ceilalți cetățeni din spațiul Schengen, se arată în comunicatul oficial al Parlamentului.
Rezoluția solicită Comisiei să estimeze cheltuielile și daunele privind mediul pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „refuzului nejustificat” de aderare la Schengen și o încurajează să ia în calcul opțiuni de compensare financiară.
La originea acestei rezoluții, fără niciun efect juridic, dar simbolică din punct de vedere politic, se află o petiție a fostului ministru român al Energiei, Răzvan Nicolescu.
„Menținerea României în afara spațiului Schengen duce la mai multă migrație în Austria și la mai multă poluare în regiune”, declară el pentru Die Presse. Raționamentul său: „Sute de polițiști de frontieră maghiari își pierd timpul la granița cu România în loc să apere granița problematică cu Serbia”.
„Nehammer nu este destul de curajos”
Argumentele Austriei atunci când se opune admiterii celor două țări nu au „nicio legătură cu condițiile” de aderare la Schengen. După cum se știe, conform evaluării Comisiei și a celorlalte state membre, cu excepția Olandei, ambele țări îndeplinesc criteriile formale pentru aceasta încă din 2011.
Rezoluția subliniază, de asemenea, că poliția de frontieră și de coastă a UE, Frontex, „a declarat în mod clar că, pe baza datelor statistice, România și Bulgaria nu constituie o rută de migrație către restul spațiului Schengen”. Cu toate acestea, Nicolescu se așteaptă la o rezolvare a problemei abia după alegerile pentru Consiliul Național de anul viitor, deoarece cancelarul Karl Nehammer (Partidul Popular Austriac – ÖVP, partid de centru-dreapta) „nu are curajul să-și recunoască greșelile”.
Sursa: Die Presse.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
