Legea care interzice cumulul pensiei cu salariul, dezbateri fără „sfârșit”
Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare înregistrată la Senat (prima Camera) sub nr. 229/2021 a fost dezbatuta, marți, 2 aprilie, în Comisia de Constituționalitate. S-a solicitat o amânare a dezbaterilor, cu o săptămână, pentru a se primi un punct de vedere de la Ministerul Municii.
Legea are un set de amendamente cu privire la articolul doi, unii parlamentari ai opoziției considerând că pensia contributivă este un drept câștigat și nu ar trebui limitat dreptul la muncă. De asemenea, ei susțin că este neconstituțională lista de excepții care au fost prevăzute în lege.
Drept exemplu a fost adus cazul unei îngrijitoare de grădiniță
Cazul unei femei cu pensia minimă, care mai lucrează ca îngrijitoare la grădiniță, a fost dat ca exemplu. În acest caz, salariul minim cu pensia minimă garantată nu se mai puteau cumula, așa că femeia, deși abia se descurca, a fost nevoită să aleagă între una dintre cele două forme.
Excepții făceau, totusi, angajații de la ANRE, ASF, Academia Română.
Unul dintre amendamente propune ca partea de interdicție a cumului din fonduri publice să se aplice doar părții necontributive din pensie, caz în care, dacă s-a ieșit la pensie mult mai devreme decât vârsta standard, să nu se poată accesa acest cumul între partea necontributivă și salariul din fonduri publice.
Ce spun specialiștii
Invitată la dezbateri, Dorina Barcari, specialist în Dreptul Muncii, a subliniat faptul că există perioade din activitatea și viața unui om care sunt excluse din anumite calcule.
“Sunt considerate necontributive două perioade care, totuși, sunt contributive, chiar dacă nu sunt cu o contributivitate imediată. Este vorba, în primul rând, de perioadele asimilate care sunt definite ca perioade necontributive dar acoperite de asigurările sociale pe care toți le plătim sau le-am plătit după ce intrăm în câmpul muncii. Asta se referă la perioada de facultate, la perioada de armată, la întreruperi medicale și mai mai nou, din 2014 și la școlile profesionale. Aceste perioade nu sunt valorificate și în Legea 360, în mod neconstituțional, sunt excluse din anumite calcule și nu nu se regăsesc.
De exemplu, pe perioadele suplimentare aferente grupelor de muncă, cei care am fost încadrați în grupa unu, grupa doi, grupa zero (care a dispărut prin redenumire, a fost așa un fenomen natural), pentru acești oameni a existat un alt impozit. De exemplu, cei cu grupa zero au avut impozit de 40% ș.a.m.d”.
Membru al Comisiei de Constituționalitate, senatorul PNL Nicolae Neagu a cerut un raport de respingere, argumentând acest lucru.
“Oricât ne-am dori a intra în interferență, nu e o chestiune tehnică pe subiectul cererii de reexaminare a deciziei CCR. Și aici, eu nu văd procedura decât cu două chestiuni. Unu, nu știu dacă Ministerul Muncii, chiar și Ministerul Justiției au primit amendamentele, astfel încât să ne spună un punct de vedere pe amendamente, că să putem continuă. De ce? Pentru că într-adevăr sunt câteva articole declarate neconstituționale, asta însemnând ce? Fie le-am radiat din textul legii și din punctul meu vedere, nu-și are sensul și atunci trebuie să plece cu un raport de respingere motivat, rămâne aproape fără obiect, fie se vine pe fond și se discută în baza amendamentelor depuse de către colegi în ce măsură credem că atingem aspectul constituțional al cererii și nu aspectele tehnice. Dacă intrăm pe fondul unor aspecte tehnice ne vom lovi în coliziune cu alte legi. Deci, eu zic că trebuie să rămânem stricto senso pe 229 și pe cererea de reexaminare că urmare a deciziei CCR”, a spus senatorul Neagu.
Reamintim că în ședința din data de 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite. De asemenea, a constatat că dispozițiile art. 2-11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt neconstituționale.
În esență, dispozițiile criticate condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, ceea ce atrage încălcarea art. 1 alin. (5) și art. 47 alin. (2) din Constituție.
Curtea a reținut că excluderea sau limitarea unui drept/libertăți fundamentale nu mai reflectă o chestiune de proporționalitate, ci una de eliminare a unei valori fundamentale în stat.
Curtea a constatat și că o condiționare a exercitării dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie echivalează cu excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupă o funcție în sectorul public, ceea ce este inadmisibil.
Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituție, întrucât s-ar crea regimuri juridice paralele în funcție de drepturile aflate în discuție.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
