UNIUNEA EUROPEANĂ
În ultimii doi ani, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit miliarde de euro pentru a sprijini industriile agricole și alimentare, ca urmare a unei relaxări temporare a normelor privind ajutoarele de stat ale blocului comunitar pentru a ajuta întreprinderile să facă față impactului războiului Rusiei în Ucraina.
Analiza efectuată de Euractiv a datelor disponibile la nivelul UE privind ajutoarele de stat care vizează direct sectorul agroalimentar a scos la iveală disparități semnificative între statele membre. Polonia conduce cu aproape 4 miliarde de euro în subvenții publice pentru sectorul agroalimentar, în special pentru sectorul cerealelor, urmată de Italia (2,3 miliarde de euro), Franța (1 miliard de euro) și România (770 de milioane de euro).
Înainte de alegerile europene din iunie, Parlamentul European a intrat în stare de alertă, pe măsură ce presiunea crește pentru un răspuns la un nou scandal privind influența rusă care zguduie instituția. Săptămâna trecută, autoritățile cehe au descoperit o operațiune de influență rusă în Europa, care implică site-ul de știri Voice of Europe. Se pare că acest site a plătit politicieni europeni pentru a răspândi propagandă, inclusiv membri ai Parlamentului European, potrivit premierului belgian Alexander De Croo, precizează Euractiv.
VIENA
Ministrul austriac al Justiției a declarat joi că intenționează să înăsprească normele țării privind spionajul, care în prezent este interzis în mod explicit dacă este îndreptat împotriva Austriei, dar nu și dacă vizează alte țări sau organizații internaționale. Demersul ministrului Justiției, Alma Zadic, de a înăspri legile austriece vine în contextul în care arestarea unui fost ofițer de informații austriac sub acuzația de spionaj pentru Rusia atrage atenția asupra activităților de spionaj din țară, relatează The Associated Press.
Austria este membră a Uniunii Europene care are o politică de neutralitate militară. Capitala sa, Viena, este gazda mai multor agenții ale ONU și a altor grupuri internaționale, precum Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, sau OPEC.
PARIS
Un raport realizat de agenția națională de sănătate publică din Franța, Santé Publique France, și de Institutul Național pentru Sănătate și Cercetare Medicală (Inserm), a constatat că în perioada 2016-2018 au fost raportate 272 de decese materne, ceea ce reprezintă echivalentul morții unei femei din cauza nașterii la fiecare patru zile în Franța și 11,8 decese la 100.000 de nașteri.
În comparație cu Italia și Regatul Unit, rata mortalității materne din Franța este mai bună, dar nu se află încă la nivelurile înregistrate în Norvegia și Danemarca. Potrivit experților din raport, printre care se numără epidemiologi, ginecologi obstetricieni, moașe, anesteziști de terapie intensivă, psihiatri și interniști, care au analizat aceste decese, 60% dintre acestea sunt considerate „probabil” (17%) sau „posibil” (43%) evitabile, potrivit Le Monde.
ATENA
Inegalitățile economice se accentuează din cauza crizei inflației, care durează din a doua jumătate a anului 2021 și a atins punctul culminant în 2022, odată cu începutul invaziei Rusiei în Ucraina, potrivit unui raport Alpha Bank, relatează cotidianul elen Kathimerini.
Creșterea prețurilor la bunurile de bază, la alimente și energie, precum și creșterea vertiginoasă a chiriilor și a costurilor generale ale locuințelor adâncește decalajul dintre cele mai sărace și cele mai bogate segmente ale populației, creând în același timp condiții de „sărăcire” pentru gospodăriile aparținând categoriei cu venituri medii, ceea ce duce la degradarea condițiilor de trai. În special, aproape una din două gospodării s-a confruntat anul trecut cu dificultăți în achitarea chiriei, a ratelor de credit sau a facturilor fixe, în timp ce cu un an în urmă procentul corespunzător era de 29,1%. Aproape una din patru gospodării nu a mers la medic, deși avea nevoie, în timp ce aproape una din trei nu a mers la dentist.
VARȘOVIA
Polonia a fost cel mai mare beneficiar al aderării la UE dintre statele membre estice care s-au alăturat blocului începând cu 2004, arată un nou raport al băncii poloneze Pekao. În această perioadă, economia sa a înregistrat, de asemenea, a treia cea mai rapidă creștere dintre toate cele 27 de țări din Uniune. PIB-ul real al Poloniei – o măsură a producției economice ajustată în funcție de variația prețurilor – s-a dublat între 2004 și 2022. Această creștere a fost mai mare decât a oricărei alte țări din Europa Centrală și de Est care au aderat la UE, conform Notes from Poland.
Dintre acestea, România a înregistrat a doua cea mai mare creștere, de 80%. Între timp, vecinii Poloniei, Slovacia, Lituania și Republica Cehă au înregistrat o creștere de 78%, 74% și, respectiv, 51%. În aceeași perioadă, PIB-ul UE în ansamblu a crescut cu 27%.
SOFIA
Sofia a introdus o taxă specială pe gaz pentru transportul gazului rusesc prin gazoductul Turkish Stream pentru a pedepsi Austria pentru opoziția sa față de aderarea Bulgariei la Schengen, a anunțat miercuri, 3 aprilie, Boyko Borissov, liderul celui mai mare partid bulgar, GERB, scrie Euractiv.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
