Abandonată în 1978, calea ferată cu cremalieră care traversa Porțile de Fier ale Transilvaniei a fost revitalizată în ultimii doi ani ca traseu turistic, pe Via Transilvanica. Aici s-ar afla antica Tapae – locul unor mari bătălii dintre daci și romani.
Până în urmă cu doi-trei ani, înainte de amenajarea rutei turistice Via Transilvanica, vechiul sector de cale ferată cu cremalieră, din Porțile de Fier ale Transilvaniei, devenise un tărâm al nimănui, aproape inaccesibil din cauza lăstărișului crescut pe terasamentul fostei căi ferate.
Vechiul traseu feroviar ce trece, prin pădure, pe deasupra Drumul Național 68 Hațeg – Caransebeș a fost transformat într-o potecă ce poate fi folosită de turiști, pe jos sau cu bicicleta. Vegetația a fost defrișată, iar din loc în loc, gropile au fost acoperite cu pietriș. Bornele kilometrice ale fostei căi ferate au lăsat locul bornelor din andezit, împodobite cu sculpturi, de pe Via Transilvanica.
Călătorii pot vedea astfel, din nou, locurile prin care treceau mocănițele (locomotivele cu aburi), dotate suplimentar cu un sistem de roți zimțate, care se conecta la instalația cremalierei, pentru a putea străbate urcușul și coborâșul trecătoarei dintre regiunile istorice Ardeal și Banat.
De asemenea, găsesc la limita județelor Hunedoara și Caraș Severin, rămășițele haltei Porțile de Fier ale Transilvaniei, locul unde ar fi fost descoperite vestigii ale așezării dacice Tapae.
Unii arheologi au identificat Tapae cu trecătoarea „Porțile de Fier ale Transilvaniei”, aflată în apropiere de așezarea antică Ulpia Traiana Sarmizegetusa, între localitățile Zeicani (Hunedoara) și Bouțari (Caraș -Severin).
Aici au fost identificate valuri de pământ amenajate în Antichitate – cel mai probabil – întinse pe mai mult de doi kilometri şi jumătate, care ar fi avut rolul de a închide principala cale de acces dinspre Dunăre, prin țara Haţegului, spre Sarmizegetusa Regia.
Trecătoarea dintre Banat și Ardeal este traversată de șoseaua națională Hațeg – Caransebeș, iar versanții din împrejurimile sale sunt acoperiți de păduri vaste, în care cercetările arheologice au fost sumare.
Vestigii antice au fost descoperite aici la începutul secolului al XX-lea, odată cu construcția căii ferate Hațeg (Subcetate) – Caransebeș. Totuși, unii autori susțin că antica Tapae s-ar fi putut afla și în alte locuri din vestul României.
Porțile de Fier ale Transilvaniei
La Tapae, în anul 87, armata romană condusă de generalul Cornelius Fuscus a fost prinsă într-o ambuscadă și măcelărită de oștile lui Decebal. Generalul roman a fost ucis, iar steagurile și mașinile de luptă ale legiunilor sale au fost capturate de daci și duse în munți.
În anul următor, romanii conduşi de generalul Tettius Iulianus au atacat din nou Dacia şi au fost victorioși la Tapae.
Dacii au fost nevoiți să se retragă în munți, fără a mai fi urmăriți de către romani.
Ultima bătălie importantă dintre daci şi romani, purtată la Tapae, a avut loc în anul 101 şi s-a soldat cu înfrângerea dacilor. A fost una dintre cele mai sângeroase bătălii dintre cele două armate, cea romană fiind condusă de împăratul Traian.
„Când Traian a pornit împotriva dacilor şi se apropia de Tapae, locul unde barbarii îşi aveau tabăra, i se aduse o ciupercă mare, pe care era scris cu litere latine că atât ceilalţi aliaţi, cât şi burii sfătuiesc pe Traian să se întoarcă şi să facă pace. Dar Traian dădu lupta cu ei, îşi văzu răniţi pe mulţi dintre ai săi şi ucise mulţi duşmani. Deoarece îi lipseau bandajele, se zice că nu şi-a cruţat nici propriile sale veştminte, ci le-a tăiat fâşii. Apoi a poruncit să se ridice un altar soldaţilor căzuţi în luptă şi să li se aducă în fiecare an jertfă pentru morţi”, informa istoricul antic Dio Cassius.
În Evul Mediu, trecătoarea a fost locul altor bătălii crâncene, între armatele turcești și cele ale Huniazilor. Acum puține lucruri mai amintesc de rolul istoric al vechii Tapae.
„În Porțile de Fier ale Transilvaniei nu este mai nimic amenajat care să amintească de Tapae. Însă parcările de pe marginea drumului, de la limita județelor Hunedoara și Caraș-Severin, sunt împânzite de gunoaie aruncate de cei care se opresc aici. Este o nepăsare totală față de aceste locuri”, relata localnic din satul Zeicani din Hunedoara (video), aflat în apropiere de Porțile de Fier ale Transilvaniei.
Calea ferată cu cremalieră
Calea ferată Subcetate – Caransebeș, care traversa Porțile de Fier ale Transilvaniei, a fost construită în primii ani ai secolului XX pentru a lega Ţara Haţegului şi bazinul carbonifer al Văii Jiului de centrul metalurgic de la Reşiţa şi de prima cale ferată a cărbunelui din Banat, Oraviţa-Baziaş, construită la mijlocul secolului al XIX-lea.
La sfârşitul anului 1908, cei aproape 80 de kilometri ai tronsonului feroviar au fost daţi în folosinţă, după trei ani de la începerea construcţiei acestuia.
Datorită declivităţii mari a traseului, pe o porţiune de aproape 10 kilometri, care porneşte din apropierea satului Bouţari (Caraş-Severin), traversează „Porţile de Fier ale Transilvaniei“ şi coboară în depresiunea Haţegului, la Sarmizegetusa, calea ferată a fost dotată cu cremalieră, o instalaţie complexă care ajuta locomotivele să urce pantele.
Tronsonul cu cremalieră a fost închis în anul 1978, după şapte decenii de la inaugurare, iar locomotivele speciale au fost retrase în depourile din Petroşani şi Subcetate, unele dispărând, cu timpul.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
