Președintele Klaus Iohannis, în discursul ţinut cu ocazia celebrării intrării României în NATO, de miercuri, 10.04 a.c., a afirmat că ţările din flancul Estic sunt cele din prima linie, în faţa posturii agresive a Rusiei, explicand, astfel, candidatura sa pentru postul de secretar general NATO.
Remus Ioan Ştefureac, analist politic, a analizat, pentru PS News, argumentele președintelui Iohannis despre candidatura la șefia organizației, prezentate cu ocazia celebrării a 20 de ani de la intratrea României în NATO.
„Ostilitatea Rusiei este o uriașă provocare pentru statele NATO. Ne aducem aminte că în urmă cu niște ani se punea problema, dacă NATO se mai justifică după încheierea războiului rece. Iată că NATO revine la rolul său, pentru care a fost concepută, ceea ce ține de ADN-ul organizației și este firesc.
Țările care sunt în frontul Estic sunt și cele mai amenințate și cunosc și cel mai bine tipurile de amenințări. Și din acest punct de vedere, sigur că o conducere a NATO asigurată de un reprezentant al flancului Estic nu poate decât să avantajeze. O să vedem în ce măsură se vor derula lucrurile”, a afirmat Ștefureac.
Statele Unite îl susțin pe Rutte. Ce se poate schimba
„ O decizie va trebui să fie unanimă. Și doleanțele României și ale altor state din Est vor trebui ascultate(…). Nu aș vrea să comparăm pozitionarile statelor din interiorul NATO cu schimbările de poziție din viața politică.
Cred că punctele de vedere exprimate de țările din flancul Estic și, bineînțeles, de România, trebuie ascultate. Iar această candidatură până la urmă este și un mijloc de a proiecta, de a face vizibile preocupările statelor cu privire la amenințările grave de la granițe”, a mai spus analistul politic.
Iohannis a explicat candidatura pentru postul de secretar general NATO prin dorința țărilor din flancul estic de a fi reprezentate la vârful alianței nord-atlantice.
„Țările din flancul estic NATO sunt în prima linie de apărare pentru menținerea securității în fața posturii agresive a Rusiei. E o aspirație legitimă pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere NATO a regiunii care de-a lungul istoriei s-a confruntat eprmanent cu pericolul rusesc. România a primit toate recunoaștea aliaților noștri pentru performanțele și profesionalismul militarilor noștri și și-a consolidat statutul de partener de încredere în interiorul NATO. Acestea au fost de altfel argumentele intrării mele în competiția pentru funcția de secretar general NATO cu convingerea că experiența și înțelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri semnificative pentru deciziile viitoare pe care NATO va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea trans-atlantică”, a declarat Iohannis.
„Contextul regional face ca importanța României în NATO să crească. Apărarea cetățenilor nu poate fi garantată în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. România a crescut la 2,5% din PIB alocarea pentru apărare. În paralel trebuie să revitalizăm industria națională de apărare, a moderniza infrastructura de transport. Instruim militari ucraineni, inclusiv piloți de F16 la baza de la Fetești. România rămâne un ferm susținător al legăturii transatlantice”, a adăugat şeful statului.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
