BERLIN
Publicația germană de investigații non-profit Correctiv a analizat cazurile a 48 de membri ai partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), mulți dintre ei fiind acuzați de atacuri fizice brutale, agresiuni verbale și incitare la ură. Cel puțin 28 au fost anchetați de către sistemul judiciar german și fie au fost condamnați în primă instanță, fie au primit ordine de sancționare, pe care le pot contesta în continuare. Dar, în ciuda proceselor judiciare intentate, mulți dintre aceștia sunt în continuare deputați în Bundestagul german, în parlamentele de stat sau în consiliile locale. Din punct de vedere juridic, niciunul dintre ei nu trebuie să se teamă de consecințe. În Germania, dreptul de a candida sau de a fi ales într-o funcție publică expiră doar în cazul unor infracțiuni grave, cum ar fi crima, omorul sau violul, precizează Deutsche Welle.
ROMA
Italia intră în stare de alertă maximă pentru potențiale amenințări la adresa securității după atacurile Iranului asupra Israelului din weekend, fiind actualizată lista de locuri vulnerabile care trebuie supravegheate cu o atenție deosebită. Ministrul de Interne, Matteo Piantedosi, a convocat pentru luni o reuniune a comitetului național pentru ordine publică și securitate publică, cu șefii forțelor de poliție și ai agențiilor de informații ale națiunii, conform ANSA.
–––––––
De asemenea, absența datelor programatice din cel mai recent document economic și financiar ar putea indica refuzul guvernului italian de a recunoaște creșterea datoriei publice înainte de alegerile europene din iunie, a declarat pentru Euractiv Italia fostul director al FMI și fost membru al Senatului, Carlo Cottarelli.
NICOSIA
Cipru a anunțat sâmbătă că suspendă procesarea tuturor cererilor de azil ale cetățenilor sirieni, deoarece un număr mare de refugiați din această țară devastată de război continuă să ajungă în țară cu barca, în principal din Liban. Într-o declarație scrisă, guvernul cipriot a precizat că suspendarea se datorează, de asemenea, în parte, eforturilor în curs de a determina Uniunea Europeană să redenumească unele zone din țara devastată de război ca zone sigure pentru a permite repatrierile, scrie The Associated Press.
Măsura drastică vine în urma vizitei președintelui cipriot Nicos Christodoulides în Liban, la începutul săptămânii, pentru a face apel la autoritățile de acolo să oprească plecarea de pe țărmurile lor a ambarcațiunilor încărcate cu migranți. Solicitarea vine în contextul în care numărul sosirilor de migranți în Cipru a crescut de 27 de ori până acum în acest an față de aceeași perioadă a anului trecut.
ATENA
Un sondaj realizat de grupul de reflecție Dianeosis arată că revenirea nesiguranței economice, consecințele schimbărilor climatice și problema demografică sunt văzute ca amenințări majore pentru viitorul țării, în conformitate cu valorile și convingerile societății grecești. Pentru tinerii greci, preocuparea numărul unu (41%) este venitul scăzut. Șomajul este, de asemenea, o mare îngrijorare (40%), dar semnificativ mai mică în comparație cu 2022 (67%). O nouă apariție pe lista de îngrijorări este criza locuințelor (13%), urmată de incapacitatea de a forma o familie, relatează Kathimerini.
VARȘOVIA
Uniunea Europeană a deblocat 6,3 miliarde de euro către Polonia ca parte a fondului de redresare post-pandemică, cel mai mare transfer unic efectuat vreodată către această țară, a declarat luni un ministru al guvernului, conform The Associated Press.
Fostul guvern național-conservator al Poloniei, înlăturat de la putere prin vot în octombrie, a făcut modificări în sistemul judiciar despre care UE a spus că au încălcat mecanismele de control și echilibru democratic, motiv pentru care a decis să blocheze fondurile. Comisia Europeană declarase atunci că, pentru a obține fondurile, Polonia trebuie să îndeplinească anumite „repere” pentru a garanta independența sistemului judiciar. Bruxelles-ul a subliniat că un sistem judiciar independent este vital pentru respectarea normelor democratice ale UE, în timp ce unii susțin, de asemenea, că instanțele independente sporesc încrederea investitorilor în capacitatea țării de a judeca litigiile comerciale.
ZAGREB
Croația se îndreaptă miercuri, 17 aprilie, spre urnele de vot pentru alegerile parlamentare, care se vor desfășura în jurul unei lupte acerbe între rivalii de lungă durată ai țării – premierul Andrej Plenković și președintele Zoran Milanović. Această luptă are loc în contextul în care Croația se confruntă cu o corupție generalizată, cu o lipsă cronică de forță de muncă, cu cea mai mare rată a inflației din zona euro și cu un nivel ridicat de migrație ilegală de-a lungul granițelor sale, potrivit Euractiv.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
