Joi, 25 aprilie, Președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron a susținut un discurs despre Europa, în care a făcut un bilanț al ultimilor șapte ani și a conturat provocările care urmează. „Europa noastră este muritoare”, a avertizat șeful statului francez, expresie care a stârnit o reacție puternică.
Reacțiile presei europene la discursul lui Emmanuel Macron de la Sorbona
Din discursul lui Emmanuel Macron de la Sorbona, o frază este larg comentată de presa europeană: „Europa noastră poate muri”. Pentru Politico, analiza este bună, dar pune sub semnul întrebării soluțiile propuse de un lider „slăbit”.
„Macron din 2024 nu mai este la fel ca acum șapte ani (…) El urmărește, mai presus de toate, să relanseze campania electorală a partidului său pentru alegerile europene”.
Chestionat pe această temă de jurnaliştii de la Strasbourg, Emmanuel Macron a declarat:
„A fost un cuvânt din partea Preşedintelui Republicii, ieri. Ulterior, regulile sunt definite de alții și asta este foarte bine. Dar cred că nu ar trebui să fim ipocriți în privința subiectului, trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru politica pe care am urmat-o, pentru rolul pe care l-a jucat Franța în ultimii ani și pentru faptul că pun Europa în centrul atenției proiectului nostru”.
În Germania, Frankfurter Allgemeine Zeitung vorbește despre „diagnosticurile greșite” ale președintelui francez.
„S-a înșelat în privința morții cerebrale a NATO, face același lucru cu Europa.”
În Elveția, cotidianul Blick descrie o „dramatizare voluntară” a discursului și pune sub semnul întrebării locul pe care confederația elvețiană l-ar lua în această nouă configurație susținută de președintele francez.
În Spania, El Pais descifrează „avertismentul dramatic” declarat de Emmanuel Macron. Pentru a face acest lucru, trebuie să regândim totul, apărarea, economia, industria pentru a nu fi sufocați de giganții americani și chinezi, „ceea ce nu este o sarcină ușoară”, scrie ziarul.
În oglinda: Discursul lui Emmanuel Macron, la Sorbona, în urmă cu șapte ani
Le Point notează că toată lumea din Germania își amintește discursul înflăcărat pe care Emmanuel Macron l-a ținut la Sorbona în urmă cu șapte ani. Recent ales atunci, tânărul și idealist președinte francez a cerut să mergem mai departe, mai repede. Nu a ezitat să facă din aceasta una dintre temele cheie ale campaniei sale, chiar dacă, „după cum știe toată lumea din Germania, nu cu Europa câștigăm voturi la alegeri”.
Dar, primul discurs de la Sorbona a fost deci primit cu entuziasm de germani.
„Este un lider la care mulți au visat”, spuneau, atunci, germanii.
„Macron a demonstrat o inițiativă rară, dacă nu fără precedent, în conducerea unui președinte francez”, lăuda La Libre Belgique la momentul acela.
„Un nou orizont pentru Europa”, nota cotidianul spaniol El Periodico.
Chiar și printre „sceptici”, s-a recunoscut caracterul cuceritor al proaspătului ales șef al statului francez, chiar dacă părea a avea o viziune oarecum utopică:
„Poate că vrea să facă prea multe. Și toate în același timp. Dar măcar vrea ceva”, au recunoscut germanii de la Die Welt.
În 2024, un președinte „mai îngrijorat de moștenirea sa”
La șapte ani de la primul său discurs, optimismul lui Emmanuel Macron pare că a dispărut.
„La șapte ani de la primul său discurs ambițios, chiar vizionar, despre Europa. ținut la Sorbona, președintele francez a vrut să creeze din nou un reper, dar și-a diluat viziunea asupra construcției europene pentru următorii zece ani într-un lung, uneori tehnic, discurs care este uneori dificil de ghicit”, explică La Libre Belgique.
„Un discurs extins”, glumește peste Atlantic, Washington Post, referindu-se la lungimea declarației.
„În timpul celui de-al doilea mandat la Elysée, după ce a trecut prin crize nesfârșite, o pandemie, în plin război pe continent și altul de cealaltă parte a Mediteranei, Macron propune o nouă versiune a doctrinei sale europene”, descrie ziarul italian, La Repubblica.
Die Welt, vorbeste despre un președinte francez „mai preocupat de moștenirea sa”, cu „teama de a-si pierde importanța”. „Spre deosebire de 2017, Macron nu poate propune concepte originale pentru viitor. Nu poate scăpa de tensiunea dintre egoismul național și solidaritatea europeană”, scrie cotidianul german.
„Șapte ani mai târziu, această manifestare a sobrietății europene cu tentă naționalistă apare hipertrofiată. Iar președintele practic nu a lucrat la democratizarea UE ci la cum să atace instituțiile continentale ale comunității”, scriu, cu regret, jurnalistii de la El Periodico.
În spatele acestor critici la adresa fondului discursului, este expresia „Europa noastră este muritoare”.
„Dramatizare deliberată” este pentru cotidianul elvețian Blick. Un „avertisment dramatic” pentru ziarul spaniol, El Pais.
În ceea ce privește cotidianul progresist The Guardian, deși Regatul Unit era în proces de ieșire din UE, ziarul a salutat „un discurs oportun, cu o viziune pe termen lung”.
De peste Canal, este mai degrabă sentința privind planul prim-ministrului Rishi Sunak de a expulza solicitanții de azil din Rwanda expulzare care face titlurile în diferitele mass-media britanice: „Macron critică programele de azil în stil rwandez la câteva zile după adoptarea proiectului de lege de către Marea Britanie”, subliniază The Guardian.
„Președintele francez a declanșat o dispută diplomatică majoră după ce a descris proiectul emblematic de imigrare drept o „trădare” a valorilor europene”, își amintește The Sun.
Prin urmare, dacă mesajul discursului lui Emmanuel Macron a fost să creeze entuziasm în afara granițelor Franței, acesta se pare ca nu și-a atins scopul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
