Alegeri europene 2024: La ce prezență ne putem aștepta, comparativ cu 2019. România, o surpriză

Foto: Comisia Europeană

Alegeri europene 2024: Aproape trei din patru alegători europeni (71%) și-au manifestat intenția de a vota la alegerile europene din iunie 2024, potrivit unui sondaj Eurobarometru. În urmă cu cinci ani, intențiile de vot erau mult mai scăzute și au arătat diferențe semnificative, de participare în ziua alegerilor.

În cel mai recent sondaj Eurobarometru publicat pe 17 aprilie, cetățenii din cele 27 de state membre (71%) spun că, probabil vor participa la alegerile europene din iunie. O cifră cu zece puncte mai mare, comparativ cu studiul similar realizat acum cinci ani.

 

Sursa: Eurobarometru alegeri europene , primavara 2024

 

Diferențe mari de la o țară la alta

În Franța, rata intenției de participare (67%) este puțin mai mică decât media europeană, dar a crescut cu 6 puncte față de 2019.

În Danemarca, 87% dintre danezi spun că probabil vor vota. La polul opus se afla bulgarii: doar 50% dintre ei spun că vor merge la vot.

Trei blocuri de intenții de participare în cadrul UE

Acest decalaj face astfel posibilă distingerea a trei blocuri în cadrul Uniunii. În primul rând, intențiile de participare sunt cele mai mari în țările din nord. Opt din 10 cetățeni din Danemarca (87%), Țările de Jos (86%) și Suedia (81%) spun că probabil vor vota în iunie.

În schimb, patru din cele cinci țări în care intenția de participare este mai mică de 60% sunt state situate în Europa Centrală și de Est care au aderat la UE cu valul de extindere din 2004. Aceasta  categorie include Bulgaria (50%), Estonia (52%), Croația (57%) și Republica Cehă (58%).

Portugalia este singurul stat reprezentant al Europei de Vest care înregistrează cele mai scăzute rate la intenția de participare (57%).

Există, grupul intermediar care este alcătuit din țări fondatoare ale Uniunii Europene:  Luxemburg (75%), Belgia (75%) și Italia (70%), precum și mai multe state care au aderat ulterior: Spania (70%) și Austria ( 70%).

Apoi, țările din Europa Centrală și de Est înregistrând creșteri foarte accentuate ale intențiilor de participare față de anul 2019: România (74%, +18 puncte), Polonia (70%, +18 puncte) sau Ungaria (70%, + 10 puncte).

În Bulgaria se înregistrează cea mai mare scădere față de 2019 (-7 puncte), în timp ce Cehia este țara care înregistrează cea mai mare creștere a declarațiilor de participare la vot, adică cu 28 de puncte mai mult decât în ​​2019.

 Intențiile intervievaților ar trebui privite cu prudență!

În 2019,  participarea efectivă în ziua alegerilor europene a fost de 50,66% în toate statele membre, o diferență de peste zece puncte față de sondajele efectuate cu trei luni în urmă.

În Olanda, doar 42% dintre cetățeni s-au prezentat la urne în 2019, chiar dacă, cu trei luni mai devreme,  84% dintre ei au declarat că ar vota.

În schimb, participarea efectivă a fost mai mare decât declarațiile de intenție de participare în Belgia și Luxemburg (unde votul este obligatoriu, ceea ce explică parțial diferența „inversată”), dar și în Austria (+ 8 puncte), Spania (+ 5 puncte), Malta (+ 4 puncte) și Cipru (+ 1 punct).

În plus, cetățenii italieni, ciprioți și cehi au fost cei mai „de încredere” în măsura în care diferența dintre intențiile lor și participarea lor reală a fost cea mai mică: doar 0,5 puncte în Italia, 1 punct în Cipru și 1,3 puncte în Republica Cehă.

Alegeri europene 2019: cu roșu, intenția de participare, cu albastru, participarea efectiva

 

Contextul geopolitic face votul și mai important 

Pentru autorii sondajului, mai mulți factori pot explica această atenție acordată alegerilor europene și instituțiilor UE, în general. „Contextul internațional face votul și mai important pentru 81% dintre cetățeni”, subliniază analiștii care constată astfel o îmbunătățire a imaginii Uniunii Europene după pandemia de Covid-19 și invazia rusă a Ucrainei.

Studiul indică, de asemenea, temele pe care ar trebui să se concentreze campania, potrivit europenilor. Lupta împotriva sărăciei este astfel prioritatea cel mai des citată de cei intervievați, înaintea sănătății și sprijinului pentru economie. Apărarea și securitatea europeană, precum și lupta împotriva schimbărilor climatice completează primele cinci.

În funcție de țară însă, prioritățile diferă. Problemele de apărare sunt pe primul loc în țările apropiate geografic de Rusia, precum Polonia, Lituania sau Finlanda.

Eurobarometru, metodologie

Întrebarea pusă în acest sondaj european este următoarea: „Dacă următoarele alegeri europene ar avea loc săptămâna viitoare, cât de probabil este să vreți să votați? Utilizați o scară de la 1 la 10, unde „1” înseamnă „deloc probabil” și „10” înseamnă „foarte probabil”.

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: