Codul Muncii prevede că salariații cu contract individual de muncă concediați de angajatori au dreptul la un preaviz care nu poate fi mai mic de 20 de zile.
- Cum data de la care se aplică preavizul la concediere și ultima zi a acestuia au fost interpretate diferit în instanțe, Avocatul Poporului a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), printr-un recurs în interesul legii, să dea o decizie care să ducă la o interpretare și o aplicare unitare a dispozițiilor legale.
- Astfel, ICCJ a stabilit că termenul de preaviz începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării de preaviz şi se împlineşte în ultima zi a termenului.
Recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului a fost înregistrat în data de 1 februarie 2024 la ICCJ, iar decizia judecătorilor instanței supreme a fost pronunțată luni, 20 mai.
“Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) şi art. 278 alin. (1) din Codul muncii, termenul de preaviz începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării de preaviz şi se împlineşte în ultima zi a termenului, dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 2 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum şi cele ale art. 2.553 alin. (1) din Codul civil nefiind aplicabile. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă”, se arată în decizia ICCJ.
Codul Muncii prevede, la articolul 75, alineatul (1), că persoanele concediate în temeiul articolului 61, literele c) și d) – respectiv din cauza unor inaptitudini fizice sau psihice, confirmate în urma unor expertize medicale, sau pentru că nu mai corespund profesional locului de muncă unde sunt încadrate -, dar și în temeiul articolelor 65 și 66 – respectiv în cazul în care angajatorul face concedieri colective ori desființează posturi – beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată de Avocatul Poporului cu problema de drept referitoare la modalitatea de calcul al termenului de preaviz, întrucât instanţele de judecată nu au avut un punct de vedere unitar în ceea ce priveşte această chestiune.
Astfel, s-a solicitat promovarea unui recurs în interesul legii (RIL) referitor la interpretarea şi aplicarea dispozițiilor articolului 75, alineatul (1) şi articolului 278, alineatul (1) din Codul muncii, raportate la prevederile articolului 2553, alineatul (1) din Codul civil şi ale articolului 181, alineatul (1), punctul 2 şi alineatul (2) din Codul de procedură civilă, având ca obiect stabilirea modului de calcul al termenului de preaviz, respectiv dacă acesta include sau nu şi ziua în care a fost comunicată notificarea privind încetarea contractului individual de muncă, respectiv ziua în care s-a împlinit termenul.
Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului Justiţiei, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară ICCJ să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.
Decizia ICCJ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
