România are o serie de probleme la Curtea Europeană de Justiție și a fost sancționată de mai multe ori pentru neregulile constatate de Executivul de la Bruxelles. Iată o analiză detaliată inclusiv a amenzilor pe care țara noastră le-a primit și a sumelor pe care autoritățile de la București se așteaptă să le plătim cu privire la dosarele aflate pe rol.
Din 2007, de când suntem membri ai Uniunii Europene și până acum, au fost declanșate de Comisia Europeană 770 de acțiuni pentru nerespectarea procedurilor și regulilor blocului comunitar din care facem parte.
Cele mai multe dintre ele, adică 710, au fost clasate din faza precontencioasă. Adică în urma dialogului purtat cu specialiștii de la Bruxelles, noi am reușit să punem în acord legislația sau să facem ce ne-am angajat și nu s-a mai ajuns în instanță.
14 au fost deja tranșate de jucătorii europeni, iar 46 se află în diferite stadii, în faza precontencioasă.
Din cele 14 spețe care au fost finalizate de judecătorii Uniunii Europene, un dosar a fost câștigat de România, în alte 5 dosare, țara noastră a fost condamnată, iar 8 spețe au fost radiate în urma cererilor de desistare prezentare de Executivul de la Bruxelles.
Cele 46 de dosare care se afla în diferite stadii, în faza precontencioasă, nu au ajuns pe masa magistraților, iar autoritățile de la noi, împreună cu specialiștii europeni încă sunt în discuții, în speranța că aceste dosare vor fi închise înainte de a intra pe rolul Curții Europene.
13 dosare vizează netranspunerea în legislația națională a directivelor UE. Adică aveam termen de punere în aplicare, însă noi nu ne-am grăbit să facem asta. Iar 33 de spețe vizează faptul că am transpus directivele, dar le-am transpus cum am vrut noi. Uneori aleșii noștri se fac că nu înțeleg sau unele reguli par greu de pus în practică, așa că le adaptează…în speranța că Bruxelles-ul nu vede.
75% dintre aceste dosare au legătură cu netranspunerea directivelor UE în legislația națională. Din 2007 și până în prezent 3 sferturi din procedurile de infringement asta au avut la bază.
Sunt două cauze în care magistrații au condamnat România și chiar ne-au sancționat cu amenzi. Prima are legătură cu Directiva privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. Noi și slovacii la vremea respectivă am transpus directiva, dar așa cum am vrut noi. Comisia ne-a spus că e incorect, că nu respectam ce spune directiva și așa am mers la judecată. Asta ne-a costat 3 milioane de euro.
Valoarea amenzilor la plata cărora a fost condamnată România
Iar al doilea dosar se referă la neînchiderea unor depozite de gunoi neconforme. 31 din cele 68 care trebuiau închise. Dosarul acesta înseamnă 1,5 milioane de euro, plus penalități de 600 de euro pe zi pentru fiecare depozit în parte. Aceste penalități se aplică începând din decembrie 2023…zi de zi.
Așadar, discutam despre 4,5 milioane de euro, plus aceste penalități. Nu e o suma mică deloc, țînând cont că noi vrem spitale, drumuri, căi ferate și așa mai departe. Cu banii aceștia se puteau face multe.
An de an, pe baza a mai mulți factori, inflație, suprafață și așa mai departe, Comisia Europeană are și niște cifre de la care pornesc amenzile și penalitățile pentru fiecare zi de întârziere. De exemplu la noi, suma actualizată anul acesta înseamnă aproape 2 milioane de euro. De aici începe amenda dacă suntem condamnați în instanța europeană în unul din dosarele deschise pentru România. Vedem că sumele diferă…așa cum precizam. Bulgarii plătesc minim 603.000 de euro, maghiarii aproape 1,1 milioane de euro, iar polonezii peste 4,2 milioane de euro.
Ca să nu ajungem aici și să nu mai plătim bani cu care putem să facem lucruri acasă, cel mai bine ar fi ca instituțiile cu atribuții de reglementare și aplicare a legii să se ocupe de asta. Este indemnul făcut de Ministerul Afacerilor Externe și poate nu ar fi rău să ținem cont de asta.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
