La oamenii politici, notorietatea mare nu înseamnă mereu notorietate pozitivă, atrage atenția sociologul Darie Cristea. Invitat în emisiunea „ Puterea Știrilor” moderată de Marinela Angheluș, sociologul a explicat, pornind de le rezultatele recente publicate de Inscop Research, care este diferența esențială între notorietate și încredere și de ce există diferențe semnificative la cele două categrii atunci când vorbim de același personal politic.
„Pentru un candidat începător, probabil că s-ar putea notorietatea să fie mai importantă. Pentru un candidat mai vechi, un candidat cu mai multă experiență și vizibilitate politică, probabil că este mai importantă încrederea, dintr-un motiv foarte simplu. Încrederea măsoară efectiv ce spune, dacă publicul nostru consideră că respectivul personaj politic poate fi învestit cu încredere. E un indicator foarte interesant, pentru că, de exemplu, în alte limbi, alte țări în care se fac asemenea sondaje, sunt mai mulți termeni pentru încredere și uneori rezultatele diferă de la termen la termen. La noi, în general, sondajele au consacrat acest concept de încredere. Efectiv, cuvântul ăsta se folosește, e cel mai cunoscut, cel mai ușor de utilizat e cel pe care îl înțeleg și cei cu nivel mai mare și cu nivel mai mic de educație și ruralul și urbanul. Deci, practic suntem cumva captivii acestui concept, când vrem să măsurăm această investiție de încredere a publicului în politicieni. Ce nu e foarte clar de foarte multe ori, și uneori conceptul ăsta poate fi înșelător, este dacă măsurăm încrederea într-o persoană, ca persoană publică sau, de exemplu, dacă această încredere se asociază la absolut toți respondenții cu funcția pe care o are sau pe care o vizează respectivul personaj politic.
Și aici apar de foarte multe ori probleme, și au apărut de-a lungul timpului la noi în țară, când s-a încercat promovarea pe anumite liste sau poziții electorale ale unor personalități cunoscute din domeniul culturii, din domeniul sportului, vedete ș.a.m.d. și care păreau că au cote mari de încredere. Dar de fapt, atunci când erau supuse la testul votului, nu dădeau cine știe ce rezultate, pentru că, iată, publicul avea încredere în ele, așa cum le cunoștea, dar poate că nu le vedea în postura de senator, deputat, președinte, prim-ministru sau orice altceva. Aici, în general, vorbim doar despre oameni politici. Nu este o problemă foarte, foarte mare. Atrag atenția că la oamenii politici avem și această problemă, notorietatea mare nu înseamnă mereu notorietate pozitivă, pentru că, vedeți, notorietatea poate fi și pozitivă, și negativă. Și pe mine nu mă miră atât de mult decalajul dintre cele două topuri, topul de notorietate și cel de încredere, cât mă miră de foarte multe ori diferența mare dintre notorietate și încredere la exact același același personaj”, a declarat sociologul Darie Cristea, în direct la Puterea Știrilor.
„Notorietatea nu e neapărat un avantaj”
„E ușor amuzant, de exemplu, că Diana Șoșoacă e mai cunoscută decât George Simion. Dar, mă rog, a avut o prezență publică mult mai exuberantă. E ușor amuzant că la Nicolae Ciucă vedem o notorietate de 80% când, totuși, a fost premier și este prezent tot timpul la în dezbateri politice, în evenimente politice și orice se întâmplă. Din punctul acesta de vedere e ușor greu de greu această această chestiune. Și e normal ca la notorietate, cu cât ești mai vechi în politică, să fii mai mai cunoscut. Dar, repet, asta nu-i neapărat un avantaj. Poate fi un avantaj la tinerii politicieni, dar la politicienii cu, repet, o carieră politică în spate, s-ar putea ca această notorietate să adune și componenta de notorietate negativă. Uitându-mă la topul acesta, nu pot să observ că, de exemplu, niciunul dintre cei menționați nu obține un scor de măcar peste 50% ca încredere multă și foarte multă”, a mai explicat sociologul.
Politicienii în care românii au cea mai mare încredere
Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană conduce în clasamentul încrederii, cu o cotă de 37%, urmat de Emil Boc, Victor Ponta, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Topul notorietăţii este deschis de Victor Ponta, de care au auzit 96,4% dintre cei chestionaţi, iar pe locul al doilea este Diana Şoşoacă (95%).
Mircea Geoană conduce în clasamentul încrederii, 37% dintre participanţii la sondaj declarând că au încredere destul de multă şi foarte multă în Secretarul General Adjunct al NATO.
În clasament urmează Emil Boc cu 36.3% încredere destul de multă şi foarte multă, respectiv Victor Ponta cu 24.9% încredere destul de multă şi foarte multă.
Clasamentul este continuat de Marcel Ciolacu cu un capital de încredere de 24%, Nicolae Ciucă cu 20%, George Simion cu 19.8% şi Diana Şoşoacă cu 18.5%.
În Dacian Cioloş au încredere destul de multă şi foarte multă 15.8% dintre participanţii la sondaj, în Mihai Tudose au încredere 13.5%, iar în Cătălin Drulă 9.5%.
CLASAMENTUL NOTORIETĂŢII
Topul notorietăţii este condus de Victor Ponta – 96,4%, urmat de Diana Şoşoacă – 95%, Marcel Ciolacu – 94,2%, Emil Boc – 90,9%, Mircea Geoană – 89,1%.
Pe următoarele locuri sunt: Dacian Cioloş – 84,5%, George Simion – 82,8%, Nicolae Ciucă – 82,6%, Mihai Tudose – 54,8% şi Cătălin Drulă – 46,7%.
„Datele relevă că doi lideri care nu sunt implicaţi direct în viaţa politică naţională şi anume: secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, respectiv primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc conduc detaşat în clasamentul încrederii. Cei doi se menţin în vârful acestei ierarhii de peste jumătate de an, ceea ce scoate în evidenţă atât starea de nemulţumire, cât şi o anumită preferinţă consistentă a populaţiei României pentru repere politice neimplicate direct în conducerea ţării în acest moment. Pe de altă parte, nici liderii politici care conduc partidele de opoziţie nu reuşesc deocamdată să atingă niveluri foarte ridicate de încredere, iar în cazul liderului USR, nici de notoritate, chiar dacă e în uşoară creştere în comparaţie cu măsurători anterioare”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 25 mai 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
