La scrutinul din 9 iunie s-au înscris 207.389 de candidaţi pentru alegerile locale şi 494 pentru cele Permanente (AEP), Toni Greblă, menţionând că cel mai în vârstă candidat are 100 de ani.
Cei mai vârstnici candidați din România
Un candidat USR la Consiliul Local din comuna vasluiană Dumeşti este cel mai în vârstă participant din ţară înscris pe liste la alegerile locale de pe 9 iunie, având vârsta de 100 de ani.
Potrivit conducerii USR Vaslui, candidatul Mihai Ardelean, născut în 1923, este veteran de război şi este trecut pe lista de candidaţi la poziţia 16 din totalul de 17.
Mihai Ardelean nu este singurul candidat vârstnic din România. Nicolae Dancu este un primar extrem de longeviv. Acesta s-a născut în 1962, având vârstă de 63 de ani. Dancu este edil încă din 1992 în localitatea Păuca din județul Sibiu. Dancu candidează în 2024 pentru încă un mandat și, dacă va câștiga are șanse să se apropie de 70 de ani până la finele mandatului.
Primarul oraşului Topoloveni, Gheorghiţă Boţârcă împlinește anul acesta 70 de ani. Acesta candidează la un nou mandat și are șanse bune de victorie, ceea ce înseamnă că la sfârșitul mandatului va ajunge la 74 de ani. Gheorghiţă Boţârcă este totodată unul dintre cei mai longevivi primari din România, fiind în funcție încă de la Revoluție.
Ioan Iancu Popa, primarul liberal al comunei Sântimbru, din județul Alba, este și el un veteran al politicii. Acesta se află în funcție de 34 de ani și are în prezent 67 de ani. Acesta va candida și în 2024 pentru un nou mandat de patru ani în fruntea localității și ar putea trece și el de 70 de ani până la următoarele alegeri.
Aceștia nu sunt singurii candidați vârstnici. Potrivit lui Toni Greblă, șeful AEP, ”avem, de asemenea, doi candidaţi la alegerile locale de 95 de ani, doi candidaţi de 94 de ani”.
Statistici privind alegerile
Preşedintele AEP, Toni Greblă, a prezentat mai multe date statistice privind alegerile din 9 iunie. Astfel, 9776 de candidaţi s-au înscris în mediul rural pentru alegerile locale, iar în mediul urban s-au înscris 1.610 candidaţi. Dintre aceştia 10,56% sunt femei în rural şi 12,36% în mediul urban.
Şeful AEP a afirmat că pentru alegerile la Parlamentul European s-au înscris 494 de candidaţi, dintre care 167 sunt femei, ceea ce reprezintă 33,81% din total, un procentaj un pic mai bun decât cel de la alegerile locale.
Candidaţii vor fi votaţi de toţi cetăţenii români în vârstă de peste 18 ani împliniţi chiar şi în ziua alegerilor şi care au domiciliul fie în ţară sau străinătate şi nu şi-au pierdut dreptul de a alege.
”Avem înscrişi în registrul electoral 18.025.324 de alegători, din care 942.730 sunt cetăţeni români cu domiciliul în străinătate”, a anunţat Greblă.
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente a mai spus că la alegeri se vor deschide în dimineaţa zilei de 9 iunie 18.968 de secţii de votare în ţară şi un număr record în străinătate, 915 de secţii, faţă de aproximativ 450 câte au fost organizate la scrutinul din 2019.
Preşedintele AEP a mai spus că în privinţa secţiilor de votare, în Bucureşti vor fi 1.289 de secţii de votare, urmat de iaşi, Clujul, Bihor şi Bacău. Judeţele cu cele mai puţine secţii sunt Tulcea, Covasna şi Harghita cu aproximativ 200 de secţii de votare.
În străinătate, din cele 915 secţii de votare, cele mai multe vor fi deschise în ţările în care şi prezenţa cetăţenilor români este mai mare. Astfel, în Italia vor fi deschise 150 de secţii, în Marea Britanie, 147, în Germania – 104 secţii şi Franţa 66 de secţii, iar în republica Moldova, 52 de secţii, în SUA fiind 48 de secţii de votare.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
