Potrivit unui sondaj de opinie, peste 50% dintre români ar fi de acord cu transformarea României într-o republică semi-prezidenţială în care preşedintele ales de cetăţeni să aibă puteri mai mari decât în prezent. Ce înseamnă acest lucru, ce cred românii despre republica parlamentară, aflăm de la Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
„Cred că opiniile nu sunt excesiv de nete și clare. Sunt foarte clare în ceea ce privește respingerea ideii de republică parlamentară, acolo avem peste 80% din populație care nu ar fi de acord cu un astfel de regim constituțional. În ceea ce privește însă modelul semiprezidențial, aici, într-adevăr, părerile se schimbă puțin, în sensul în care românii, sigur, nu își doresc neapărat un tip de republică prezidențială. Și aici merită cercetat mai mult. Republică prezidențială înseamnă modelul american, în care președinte este șeful cabinetului și șeful guvernului. În ceea ce privește modelul semiprezidențial, aici sigur sunt note diferite în funcție de atribuțiile președintelui. În cazul României, de exemplu, nota de „prezidențialism” a regimului este mai diminuată, de exemplu, comparativ cu modelul francez, unde puterile președintelui sunt semnificativ mai mari decât cele ale președintelui României”, a afirmat specialistul, contactat prin telefon în cadrul emisiunii Puterea Știrilor.
În ce privește faptul că românii ar vrea ceva mai multă putere pentru președinte, spune Remus Ștefureac, arată că acești simt nevoie de un model de exercitare a autorității de sus în jos.
„Poate fi o nevoie de disciplinare a modului în care funcționează sistemul politic, poate și o reflectare, expresia nemulțumirilor față de, să spunem, ineficiența sistemică pe care o vedem în în ultimii ani, o nevoie de oarecare ordine, o nevoie de oarecare claritate și vreo 55% dintre români, să spunem, văd în creșterea puterilor președintelui o soluție la această la acest tip de de problemă. Sigur, o altă explicație, mai veche, ține de faptul că, de-a lungul timpului, cel puțin în ultimele trei decenii ale istoriei noastre recente și ale republicii democratice recente, am avut destul de multe momente de tensiune între președinte și Parlament, între președinte și guvern. Majoritățile prezidențiale n-au fost întotdeauna foarte bine definite. Acum avem o epocă ceva mai liniștită cu această coaliție PNL-PSD, dar să ne aducem aminte de momente foarte tensionate, ba între președintele Băsescu și o majoritate parlamentară, ba între președintele Iohannis și un alt tip de majoritate parlamentară. Deci, da, românii văd cumva în asta o soluție. Este și o reflectare a faptului că președintele este deținătorul celui mai mare număr de voturi. Evident, Parlamentul este, la fel, o instituție legitimă, legitimată prin votul cetățenilor. Însă și legitimitatea președintelui, evident, este foarte puternică și de aici simbolismul este și mai evident”, a explicat directorul INSCOP Research.
Legat de posibilitatea ca românii să aibă o mai mare încredere în ceea ce reprezintă Administrația Prezidențială decât în Parlament, specialistul spune că aceasta este concluzia ultimelor trei decenii.
„Nu vorbesc de titularii funcțiilor, nu, chiar și instituția prezidențială se bucură de o încredere mai mare decât Parlamentul. Evident, nu spun că acesta este un lucru bun sau un lucru mai puțin bun. Este neplăcut faptul că ambele instituții, care sunt depozitarele legitimității democratice asigurate prin votul cetățenilor, au un nivel de încredere scăzută, comparativ, să spunem, cu instituții care nu sunt legitimate prin prin vot. Aici, sigur, e mult de discutat, e mult de comentat și, repet, nu discutăm despre titularii funcțiilor, discutăm despre instituții și despre modul în care sunt percepute acestea”, a arătat directorul INSCOP Research.
Faptul că Parlamentul nu reușește să convingă cetățenii poate fi explicat pe de o parte prin cauze sistemice, pe de alta prin cauze subiective.
„În ultimii ani, din păcate, în Parlamentul României au intrat foarte multe persoane, prea multe persoane nepregătite pur și simplu pentru această poziție de înaltă demnitate în statul român, care au intrat pe listele unor partide și au fost validați direct, prin votul cetățenilor. Dar expunerea publică a unor astfel de persoane, repet, complet nepregătite pentru acest aceste poziții, evident că dăunează Parlamentului. De asemenea, alte tipuri de conflicte, comportamente total indecente le-aș numi și le-am văzut și în mass-media, din păcate, afectează serios, erodează credibilitatea Parlamentului. Mai sunt și cauze care poate că țin de modul de funcționare a acestei instituții, care e o instituție deliberativă. Însă procesele de elaborare a legilor nu se întâmplă peste noapte și e un pic nedrept față de o astfel de instituție să-i reproșăm că nu știu ce lege nu a fost adoptată imediat. E un proces legislativ și e bine că există un anumit tip de proces legislativ care presupune consultări, decizii. Nu se întâmplă, precum în Rusia sau în alte părți, în care liderul suprem a pocnit din degete și s-au aplicat deciziile și nici noi nu ne-am dori să se întâmple aceste aceste lucruri. Însă, e adevărat, Parlamentul, ca instituție, ar fi ajutat de o mai bună selecție a candidaților de către partid, adică să fie oameni care să merite să ocupe acele funcții pe baza profesiei, abilităților, competențelor lor. Ajută, desigur, și sancționarea rapidă a faptelor reprobabile prin votul cetățenilor, dar și regulile interne ale acestei instituții probabil că ar trebui să fie mult mai dure, astfel încât ele să reflecte o demnitate a instituției”, a subliniat Remus Ștefureac.
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News