Sociologul Darie Cristea, invitat la „Puterea Știrilor” moderată de Marinela Angheluș a evidențiat raportul dintre sondajele în care subiecții erau chestionați cu privire la hotărârea de a merge la vot și prezența reală la urne, în ziua alegerilor.
„Prezența la locale este extreme de interesantă. A fost și în 2019, dar totuși, prezența aceasta mare, în primul rând, este acum, la nivel național. Cred că este și un tip de efort al partidelor în a mobiliza electoratul.
Să vedem câtă legătură are toată această poveste cu noul fenomen, dacă vreți, și anume o prezență mai puternică a partidului AUR la toate aceste alegeri decât la ceea ce a fost până acum. Mă rog, în 2019 a fost o prezență , dar ei nu erau atât de vizibili ca acum”.
Cine are de câștigat și cine de pierdut dacă vin mai mulți oameni la vot
De exemplu, în 2019, la europarlamentare era mult mai clar cine are de câștigat și cine de pierdut dacă vin mai mulți oameni la vot. Și lucrul ăsta este extrem de interesant, pentru că atunci, s-au dat niște calcule peste cap.
Acum nu mai este atât de intuitivă, această relație. Pot să spun, de exemplu, că dacă ne uităm, de pildă, la partide precum AUR, dar chiar și la Alianța de Dreapta Unită (ADU), acolo pare că avem trepte de prezență mai mici decât hotărârea efectivă din sondaje, de a veni la vot.
Mie îmi place să măsor prezența la vot pe o scală de 1 la 10: unu înseamnă că nu te duci la vot. Și pe urmă celelalte trepte, de la doi până la 10, cât de sigur ești că te duci la vot. Sigur ne interesează in cea mai mare măsură cei care aleg ”Sigur mă duc la vot”.
Am observat că persoanele care tindeau să spună că votează cu AUR sau cu ADU, sau cu partide componente ale alianței ADU, erau mai puțin hotărâte de a merge la vot decât persoanele care votau cu PSD sau cu PNL”.
Două tipuri de de concluzii
„Pe de o parte, susținătorii altor partide decât PSD și PNL, în cifrele anterioare campaniei arătau că sunt mai puțin hotărâti să meargă la vot. Pe de altă parte, dacă apare în timpul campaniei impresia că se pot schimbă șansele care au fost măsurate anterior de sociologi, atunci o anumită mobilizare a lor ar putea da senzația că se poate obține un scor mai bun dacă se prezintă în mai mare măsură la vot. Pe de altă parte, inclusiv partide precum PSD-ul și PNL-ul aveau o distribuție destul de bună . Erau pe treptele 7,8,9 din scala de 1 la 10.
Cine, până la urmă, este avantajat de o creștere a prezenței la vot? Acum e o situație mult mai ambiguă și care, probabil depinde de mai multe decât de o simplă privirea a acestei variabile: prezența la vot”, a conchis Darie Cristea.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
