Biroul Electoral Central a respins, ca neîntemeiată, cererea de anulare a alegerilor locale din Sectorul 1 formulată de către Clotilde Armand, în calitate de candidat la funcţia de primar de sector din partea Alianţei Dreapta Unită. BEC a argumentat că „sesizările petentului nu cuprind alte motive şi nu sunt însoţite de probe în dovedirea acestora”.
„Având în vedere cererea formulată de către doamna Clotilde-Marie-Brigitte Armand, în calitate de candidat la funcţia de primar din partea alianţei ADU, înregistrată la Biroul Electoral Central cu nr. 2858C/BEC2024/11.06.2024, prin care a solicitat anularea alegerilor din Circumscripţia Electorală nr. 1, sector 1, Bucureşti, pe considerentul că acesta suspectează o tentativă de fraudare a alegerilor în secţiile de votare/circumscripţia electorală nr. 1, sectorul 1, Bucureşti, Văzănd susţinerile petentului potrivit cărora: «mai mulţi alegători decedaţi „au votat” la acest scrutin electoral, au existat cazuri de anulare a unor voturi valabil exprimate prin preştampilarea buletinelor de vot pentru Alianţa electorală PSD-PNL; există elemente de vot multiplu, şi care, repetăm în lipsa unei diferenţe majore de voturi între candidaţi, au influenţat în mod decisiv rezultatul alegerilor. …)» Sesizările petentului nu cuprind alte motive şi nu sunt însoţite de probe în dovedirea acestora”, precizează BEC, în hotărârea de respingere a cererii.
BEC mai spune că, „potrivit dispoziţiilor legale din legea 115/2015, titularul cererii de anulare are sarcina de a dovedi săvârşirea unor fapte de încălcare a legii în legătură cu votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor, care, prin gravitatea, amploarea şi finalitatea urmărită prin săvârşirea lor, pot fi considerate fraude electorale şi care, în acelaşi timp, conduc la modificarea atribuirii mandatelor în circumscripţia electorală respectivă”
Atât frauda electorală invocată, cât şi consecinţa prevăzută de lege, constând în modificarea atribuirii mandatelor în circumscripţia electorală respectivă, trebuie să rezulte chiar din dovezile depuse odată cu cererea de anulare a alegerilor, mai precizează sursa citată.
Astfel, Biroul Electoral Central nu poate trage concluzia existenţei unei legături de cauzalitate între faptele semnalate de către petenţi şi rezultatul alegerilor, care nu a fost influenţat de situaţiile de fapt descrise şi de aspectele factuale ce nu au legătură cu frauda electorală.
„Totodată, Biroul Electoral Central apreciază că stabilirea şi cercetarea faptelor de natură penală invocate intră în competenţa organelor de urmărire penală, fără a putea constitui în prezent probe ale fraudei electorale în sensul art. 39 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Văzând că, potrivit dispoziţiilor legale menţionate, titularul cererii de anulare are sarcina de a dovedi săvârşirea unor fapte de încălcare a legii în legătură cu votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor, care, prin gravitatea, amploarea şi finalitatea urmărită prin săvârşirea lor, pot fi considerate fraude electorale şi care, în acelaşi timp, conduc la modificarea atribuirii mandatelor în circumscripţia electorală respectivă, Biroul Electoral Central constată că petentul nu a depus probe care să releve existenţa unor fraude electorale în circumscripţia nr. 1, sectorul 1, Bucureşti”, mai arată sursa menţionată.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
